Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

O analiză a Cercetării românești: Competență subfinanțată și neutilizată. Cum stăm în Europa

de Marin Pana 26.9.2012

Cu circa 25% din ponderea europeană a cheltuielilor pentru cercetare, şi aflaţi la un sfert din media europeană de PIB/locuitor, România se situează undeva la o şaisprezecime din suma cheltuită pentru cercetare raportată la numărul de locuitori.

De aceea, nu este de mirare că suntem preponderent doar mână de lucru ieftină pentru produse de medie tehnologie, concepute în altă parte.

Potrivit datelor definitive pentru anul 2010, România a cheltuit 2,4 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, ponderea acestui tip de cheltuieli în PIB fiind de 0,47%.
Valoarea consemnată este în scădere ușoară față de anul precedent și la mare distanță de media la nivelul UE, care situată la circa 2% din PIB
.

Din păcate, ne aflăm pe locul al treilea de la coada Uniunii Europene ca interes pentru cercetare măsurat ca pondere a cheltuielilor cu acest sector în PIB. În fața Bulgariei și Slovaciei, dar în urma Greciei.

Cât despre obiectivul de 3% din PIB fixat prin Agenda Lisabona, suntem la o distanță uriașă, deși nici alte state UE nu au reușit să ajungă până la acest obiectiv.

Sumele destinate de statele UE cercetării şi dezvoltării au înregistrat creşteri modice în valori absolute pe parcursul ultimului deceniu, dar şi–au diminuat ponderea în Produsul Intern Brut cumulat sub 2%.
Asta în timp ce Japonia şi Coreea de Sud trec de 3% iar SUA se străduie să ţină pasul cu acest nivel de referinţă. Performerele UE se numesc Finlanda şi Suedia, care se apropie de 4%.

Măsurători: volumul cercetării versus eficiența utilizării

În 2011, în România, numărul salariaților care mai activau în acest sector strategic, căruia i se acordă o mare importnață în economiile dezvoltate, a fost de 39.065 persoane, cu 3.355 mai puține comparativ cu anul anterior, ceea ce înseamnă o pierdere de 8% în rândul cercetătorilor. În aceste condiții, România a reușit, totuși, să se situeze pe locul 35 în lume (vezi topul), din perspectiva volumului de realizări, măsurat convențional prin articolele de specialitate publicate.

O trecere în revistă a acestui top este edificatoare pentru relația între nivelul de dezvoltare și locul acordat cercetării în cadrul alocării resurselor pentru dezvoltarea economiei. Indicele H este indicatorul care, dincolo de volumul de noi descoperiri exprimate în articole, măsoară mai bine efectul activității de cercetare-dezvoltare asupra economiei.

Datele arată că nu este suficientă producția de rezultate științifice în sine, acestea mai trebuie să și circule, să fie preluate și transpuse în aplicații la nivelul comunității specialiștilor. Asta explică de ce, de pildă, China se află pe locul 2 ca volum dar coboară până pe locul 17 în lume ca efect al cercetării ( măsurat prin indicele H), în spatele unor țări precum Olanda, Suedia, Danemarca, Israel sau Finlanda, ce au de 20 – 30 de ori mai puține articole publicate.

Fruntași la cantitate, codași la utilizare

Similar, România prinde podiumul la volumul de cercetare în rândul țărilor din regiune, dar se plasează tocmai pe ultimul loc în ceea ce privește efectul concret al activității derulate, adică tocmai la indicele H. Pe scurt, la noi se face muncă multă cu rezultate relativ reduse când vine vorba de concretizarea descoperirilor ( vezi topul regional ).

Aflată destul de mult în spatele nostru ca volum, Ungaria are un indice H aproape dublu.

Croația, Slovacia și chiar colega noastră de integrare europeană de la sud de Dunăre obțin mai mult decât noi cu mai puțină activitate științifică. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința organizării schimbului de idei, dincolo de volumul fondurilor alocate sau de facilitățile pe care statul ar trebui să le acorde activităților de cercetare-dezvoltare.

Altminteri, chiar dacă vom stopa cumva exodul creierelor subapreciate aici și vom face eforturi mari pe partea de finanțare, ne vom regăsi din nou cu volum mare de muncă dar cu rezultate situate la nivelul unor state precum Venezuela (care are un indice H tot de 117, dar ocupă locul 64 mondial la numărul de articole) sau Kenya ( indice H 115 și locul 66).

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană (6.500 euro/loc. noi, 25.100 euro/loc. la nivelul UE 27). Practic, este imposibil să recuperăm acest decalaj într-un termen rezonabil dacă alocăm pentru cercetare-dezvoltare sume cu un ordin de mărime sub media UE și nu concretizăm prea bine în practică ce reușim să obținem în teorie cu aceste sume.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.9.2012

Un raspuns

  1. lucid
    27.9.2012, 11:00 am

    “competentza” cersetatorilor rrrrominichii? O gluma proasta – maximum 15% dintre cei care-si zic asa si la fel dintre cei care-si zic “profuniv”-i trec, cu chiu cu vai, bariera standardelor europene, pe care in zadar s-a luptat Funeriu sa le introduca pe Dambovitza, Bahlui sau Somes.
    Ce e aia indicele H? Cum poate el arata efectul concret al cercetarii?

Lăsați un comentariu


Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult

Stiri

Adina Vălean, aviz pozitiv în Comisia Juridică a Parlamentului European

Vladimir Ionescu

Comisia pentru Afaceri Juridice (Comisia JURI) a dat aviz favorabil, în ședința de marți a forului legislativ al PE, pentru Adina Vălean, propusă comisar european… Mai mult