Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

O analiză a Cercetării românești: Competență subfinanțată și neutilizată. Cum stăm în Europa

de Marin Pana 26.9.2012

Cu circa 25% din ponderea europeană a cheltuielilor pentru cercetare, şi aflaţi la un sfert din media europeană de PIB/locuitor, România se situează undeva la o şaisprezecime din suma cheltuită pentru cercetare raportată la numărul de locuitori.

De aceea, nu este de mirare că suntem preponderent doar mână de lucru ieftină pentru produse de medie tehnologie, concepute în altă parte.

Potrivit datelor definitive pentru anul 2010, România a cheltuit 2,4 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, ponderea acestui tip de cheltuieli în PIB fiind de 0,47%.
Valoarea consemnată este în scădere ușoară față de anul precedent și la mare distanță de media la nivelul UE, care situată la circa 2% din PIB
.

Din păcate, ne aflăm pe locul al treilea de la coada Uniunii Europene ca interes pentru cercetare măsurat ca pondere a cheltuielilor cu acest sector în PIB. În fața Bulgariei și Slovaciei, dar în urma Greciei.

Cât despre obiectivul de 3% din PIB fixat prin Agenda Lisabona, suntem la o distanță uriașă, deși nici alte state UE nu au reușit să ajungă până la acest obiectiv.

Sumele destinate de statele UE cercetării şi dezvoltării au înregistrat creşteri modice în valori absolute pe parcursul ultimului deceniu, dar şi–au diminuat ponderea în Produsul Intern Brut cumulat sub 2%.
Asta în timp ce Japonia şi Coreea de Sud trec de 3% iar SUA se străduie să ţină pasul cu acest nivel de referinţă. Performerele UE se numesc Finlanda şi Suedia, care se apropie de 4%.

Măsurători: volumul cercetării versus eficiența utilizării

În 2011, în România, numărul salariaților care mai activau în acest sector strategic, căruia i se acordă o mare importnață în economiile dezvoltate, a fost de 39.065 persoane, cu 3.355 mai puține comparativ cu anul anterior, ceea ce înseamnă o pierdere de 8% în rândul cercetătorilor. În aceste condiții, România a reușit, totuși, să se situeze pe locul 35 în lume (vezi topul), din perspectiva volumului de realizări, măsurat convențional prin articolele de specialitate publicate.

O trecere în revistă a acestui top este edificatoare pentru relația între nivelul de dezvoltare și locul acordat cercetării în cadrul alocării resurselor pentru dezvoltarea economiei. Indicele H este indicatorul care, dincolo de volumul de noi descoperiri exprimate în articole, măsoară mai bine efectul activității de cercetare-dezvoltare asupra economiei.

Datele arată că nu este suficientă producția de rezultate științifice în sine, acestea mai trebuie să și circule, să fie preluate și transpuse în aplicații la nivelul comunității specialiștilor. Asta explică de ce, de pildă, China se află pe locul 2 ca volum dar coboară până pe locul 17 în lume ca efect al cercetării ( măsurat prin indicele H), în spatele unor țări precum Olanda, Suedia, Danemarca, Israel sau Finlanda, ce au de 20 – 30 de ori mai puține articole publicate.

Fruntași la cantitate, codași la utilizare

Similar, România prinde podiumul la volumul de cercetare în rândul țărilor din regiune, dar se plasează tocmai pe ultimul loc în ceea ce privește efectul concret al activității derulate, adică tocmai la indicele H. Pe scurt, la noi se face muncă multă cu rezultate relativ reduse când vine vorba de concretizarea descoperirilor ( vezi topul regional ).

Aflată destul de mult în spatele nostru ca volum, Ungaria are un indice H aproape dublu.

Croația, Slovacia și chiar colega noastră de integrare europeană de la sud de Dunăre obțin mai mult decât noi cu mai puțină activitate științifică. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința organizării schimbului de idei, dincolo de volumul fondurilor alocate sau de facilitățile pe care statul ar trebui să le acorde activităților de cercetare-dezvoltare.

Altminteri, chiar dacă vom stopa cumva exodul creierelor subapreciate aici și vom face eforturi mari pe partea de finanțare, ne vom regăsi din nou cu volum mare de muncă dar cu rezultate situate la nivelul unor state precum Venezuela (care are un indice H tot de 117, dar ocupă locul 64 mondial la numărul de articole) sau Kenya ( indice H 115 și locul 66).

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană (6.500 euro/loc. noi, 25.100 euro/loc. la nivelul UE 27). Practic, este imposibil să recuperăm acest decalaj într-un termen rezonabil dacă alocăm pentru cercetare-dezvoltare sume cu un ordin de mărime sub media UE și nu concretizăm prea bine în practică ce reușim să obținem în teorie cu aceste sume.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.9.2012

Un raspuns

  1. lucid
    27.9.2012, 11:00 am

    “competentza” cersetatorilor rrrrominichii? O gluma proasta – maximum 15% dintre cei care-si zic asa si la fel dintre cei care-si zic “profuniv”-i trec, cu chiu cu vai, bariera standardelor europene, pe care in zadar s-a luptat Funeriu sa le introduca pe Dambovitza, Bahlui sau Somes.
    Ce e aia indicele H? Cum poate el arata efectul concret al cercetarii?

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult