La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Atenție la bugetele locale: deficitele au luat-o în sens invers decât deficitul bugetului general consolidat

de Marin Pana 3.2.2013

Deficitul bugetului centralizat al unităților administrativ- teritoriale a evoluat în ultimii trei ani exact pe dos față de cel al bugetului general centralizat, potrivit datelor făcute publice pe site-ul Ministerul Finanțelor. După ce fusese restrâns la 0,13% în anul 2010, el a revenit anul trecut aproape exact la ponderea pe care o avea în PIB în anul 2009, când a început procesul de echilibrare fiscală.

Din 2010 încoace, ponderea în PIB a veniturilor locale a scăzut continuu și se îndreaptă spre pragul de nouă procente. Structura principalelor surse de venit arată că, în pofida majorărilor salariale din ultimii patru ani, sumele colectate au scăzut nu doar în termeni reali, dar și în termeni nominali, cea mai plauzibilă explicație fiind reducerea numărului de angajați și solvabilitatea tot mai redusă a societăților comerciale.

De remarcat că impozitarea firmelor nu se regăsește aproape deloc la nivelul veniturilor locale ( reprezintă cam 0,15% din impozitele pe salarii și venit, adică aproape nu contează). De aceea, nici interesul pentru derularea unei activități profitabile nu are de ce să conteze în mod direct decât la nivel teoretic, ceea ce ar trebui să dea de gândit pentru alcătuirea legală a bugetelor din teritoriu.

Surprinzător, în pofida creșterii semnificative a nivelului cotei de TVA, încasările ce au luat calea visteriilor de localități au scăzut în anul 2011 față de anul 2009 și nu au revenit nici măcar în 2012 la nivelul atins anterior. Scăderea vânzărilor nu explică acest fenomen și nici nu e corelată cu evoluția impozitelor pe salarii și venit. Mai degrabă, creșterea evaziunii fiscale ar fi explicația.

Cât despre sumele venite de UE, ( din fericire) acestea au crescut considerabil și se apropie deja de nivelul subvențiilor de la bugetul de stat. Acest tandem de venituri este în contrapartidă aproximativă cu cheltuielile ocazionate de asistența socială și de proiectele cu asistență nerambursabilă. După cum și impozitul pe salarii pare a se duce pentru plata salariilor bugetarilor aflați pe ștatele de plată locale.

Simetric, cheltuielile cu bunuri și servicii corespund ca ordin de mărime cu cele rezultate din aplicarea TVA. Ceea ce ar trebui să impună o atenție sporită a autorităților locale în privința aplicării legilor existente, inclusiv a unei prevederi banale dar rămase neaplicate pe scară largă. Aceea a amendării celor care nu pot face dovada unei chitanțe de plată pentru bunurile și serviciile achiziționate.

Una peste alta, în contextul unei implementări reale a descentralizării administrativ-teritoriale și a unor atribuții sporite ce ar trebui transferate către autoritățile locale, ar fi necesară o analiză mai aprofundată a modului de finanțare la nivel local. Precum și a problemelor structurale care se conturează la această parte importantă din bugetul național ( mai mult de un sfert), deoarece atenția se concentrează în prezent doar spre bugetul de stat, ce înseamnă doar ceva mai puțin de jumătate din bugetul general consolidat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.2.2013

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    3.2.2013, 6:57 pm

    1- Cota din TVA incasat , care merge la autoritatile locale , nu e decontata in automat . E la latitudinea guvernarii centrale. Doar asa se explica reducerea acestei surse de finantare locala pe fondul crestereii cotei de TVA si a incasarilor statului din acest impozit .(ca e impozit nu taxa cum eronat il numesc toti ) Guvernul central tine mai multi bani la dispozitia lui , in detrimentul administratiilor locale . Care se imprumuta .
    2- O eventuala regionalizare , implica masuri elementare .
    -Autonomie fiscala
    – Stabilirea unor parametrii de finantare locala din taxe , impozite locale si la care guvernul central sa nu se poata introduce ca “intermediar” .
    – Stict legat de acest parametru , reducerea incasarilor si respectiv cheltuielilor guvernului central .
    3- Logica politica dominanta (la toate partidele si politicienii ) e in schimb de mentinere/crestere a cheltuielilor centrale cu acordarea posibilitatii administratilor locale de a marii taxe , impozite locale cum cred de cuvinta . In realitate se obtine doar o crestere a presiunii fiscale , o crestere de cheltuieli centrale si locale , cumulat . Nu degeaba se pling toti , guvernare – opozitie ca taxarea romaneasca nu e la nivelul occidental de 45 % . Vechea poveste e valabila si azi . Se ucide si gaina care face oua ca noi sintem flaminzi . 😆

  2. I. P.
    6.2.2013, 10:58 am

    Atata timp cat cheltuielile, creditele sau achizitiile publice nu vor avea documentatia vizata pentru legalitate de catre PREFECTURI ca reprezntant al Guvernului in teritoriu, Administratiile teritoriale si locale vor cheltui discretionar fondurile repartizate de stat pentru a plati INUTIL si ABUZIV societati de paza, politie locala, indicatoare de circulatie rutiera, paselute, statui ridicole, achizitii nastrusnice etc.

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->