Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Competitivitatea României (3). Contrast puternic între căile de transport – mult sub standardele UE – și infrastructura electronică, de top mondial

de Marin Pana 2.10.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

Calitatea infrastructurii este factorul de competitivitate la care ne-am situat încă de la aderare și stăm cel mai rău prin comparație cu statele membre UE. Ne situăm în apropierea limitei de două deviații standard față de medie ( indicatorul care măsoară cel mai adecvat din punct de vedere statistic cât de eterogene sunt statele membre UE).

(Citește și:”Competitivitatea României (1) . Cei 12 piloni ai competitivității și poziția în top”)

Ceilalți factori la care avem probleme similare de dezvoltare sunt productivitatea muncii pe persoană angajată și intensitatea energetică ( consumul de energie în kilograme echivalent petrol pentru obținerea unui euro de valoare adăugată brută). Ceea ce confirmă legătura care există între acești factori și influența nefastă a calității infrastructurii asupra rezultatelor economice.

Deși lungimea rețelelor de transport feroviar ne plasează pe locul 10 la nivel european, densitatea infrastructurii pe kilometru pătrat ne trimite spre coada clasamentului. Foste colege de bloc estic precum precum Cehia, Ungaria sau Polonia stau mult mai bine la acest capitol, în timp ce calitatea transportului feroviar este net inferioară statelor cu densități mai apropiate, precum Franța sau Italia.

Situația se repetă în ceea ce privește infrastructura rutieră.

În Romania exista 83,4 km de drumuri la o sută de kmp, în timp ce în Germania densitatea este de 180,5 km drumuri/100kmp, iar în Ungaria de 171,5 km drumuri/100kmp. Cu densități superioare, cuprinse între 127,9 km drumuri/100kmp și 164 km drumuri/100kmp mai figuează Austria, Marea Britanie, Polonia, Spania, Franța și Italia.

La capitolul căi navigabile, Romania ne claseaza pe locul 12 in Europa, cu 1.731 km, la mare distanță de Franța, unde există de circa cinci ori mai mulți kilometri de canale navigabile sau Germania, unde se poate naviga pe o distanță de peste patru ori mai mare. La acest capitol stau mai bine și Olanda (6.215 km navigabili), Polonia (3.997 km navigabili) sau Italia (2.400 km navigabili).

(Citește și: ”Competitivitatea României (2) / Cadrul instituțional: Taxarea și regimul insolvențelor penalizează afacerile ”)

Am prezentat sumar câteva cifre statistice pentru a ne putea forma o idee despre cum ne percep investitorii străini nivelul de dezvoltare al infrastructurii. De care depinde viteza de transport a materialelor și utilajelor sau capacitatea de transport în timp util a produselor finite ce ar putea fi realizate în obiectivele de investiții avute în vedere.

Dincolo de dimensiune, principala problemă apare la calitatea infrastructurii. De exemplu, viteza medie pe calea ferată la trenurile de călători a scăzut de la 86 de km pe oră în 1998 la 46 de kilometri/oră în prezent iar la trenurile de marfă viteza medie a ajuns la doar 23 de kilometri/oră. Este consecința lipsei cronice de investiții în refacerea și întreținerea liniilor deja existente. Nu mai puțin de 8.000 de kilometri de linie ferată, adică trei sferturi din total, necesită reparații capitale.

Rețeaua de șosele însumează 84.185 km, dar mai puțin de o treime ( 27.665 km ) reprezintă drumuri modernizate iar peste două cincimi (34.132 km) drumuri pietruite și de pământ. Cât despre starea tehnică, 46,5% din drumurile modernizate și 52% din cele cu îmbrăcăminți rutiere ușoare aveau durata de serviciu depășită.

Dar ceea ce contează masiv pentru competitivitatea reală sunt drumurile naționale, care însumează doar o cincime din totalul rețelei de șosele (16.887 km). Dintre acestea, doar 37% sunt drumuri europene (6.263 km) și numai 550 km autostrăzi. La acestea se adaugă 255 km de drum cu trei benzi de circulație și 1.552 km de drum cu patru benzi, adică foarte puțin față de necesitățile reale.

Iar ritmul în care se construiesc autostrăzi rămâne foarte scăzut, din lipsa finanțării și a probelemelor apărute la derularea contractelor încheiate în ultimii ani. Cert este că în 2013 ar trebui realizați în plus doar 150 km de autostradă din cei 342 km aflați în execuție.

Prin contrast, infrastructura electronică – de top mondial

Prin contrast, devoltarea rețelelor de date pe baza celor mai recente tehnologii disponibile ne plasează în topul mondial. Potrivit Net Index, un oraș din Romania, Timișoara, deține recordul mondial pentru cea mai mare viteza a Internetului. Alte orașe, precum Constanța ( locul 14), Cluj-Napoca ( locul 16), București (locul 18) și Brașov (locul 29) conturează imaginea unui domeniu în puternică ascensiune.

Practic, specialiștii români, deja recunoscuți în domeniul soft, și firmele de IT care activează la noi au la dispoziție și suportul infrastructurii pentru un domeniu în care să fim competitivi pe plan mondial. Ce-i drept, la nivel național, România apare doar pe locul opt în lume la viteza de conexiune (urmare a mediei naționale afectate de legături ceva mai puțin rapide pe tot teritoriul, nu doar în orașele mari).

Chiar și așa, depășim țări precum Coreea de Sud sau Suedia, în timp ce podiumul mondial este ocupat de țări relativ mici, precum Hong-Kong, cu 48,61 Mbps, Lituania, cu 28,18 Mbps și Taiwan cu 37,78 Mbps.

Media țărilor membre ale UE la viteza de Internet este de 18,81 Mbps, adica aproape de două ori mai mică decât în țara noastră.

Una peste alta, media între infrastructura terestră și cea electronică ne așează într-o poziție ușor sub medie dar bizară la nivel de competitivitate. Valoarea adăugată brută semnificativă adăugată în sectorul serviciilor informatice este esențială pentru dezvoltarea țării. Dar ea nu poate ține loc și nici nu poate constitui o scuză pentru creșterea eforturilor de aducere a drumurilor la nivelul european, cel puțin pe coridoarele strategice care să ne conecteze cu axele nord-sud și est-vest ale continentului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2013

2 comentarii

  1. Un prieten
    3.10.2013, 10:14 am

    Cauza: retelele rutiere si CF sunt realizate si administrate de catre sat, respectiv cele informatice de catre privati.

  2. Nelu Stiuca
    3.10.2013, 2:18 pm

    Lipsa unei STRATEGII NATIONALE de DEZVOLTARE si a Strategiilor sectoriale de dezvoltare creeaza in societate numai dezechilibre, lipsa de armonie, neconcordante si disfunctii.Toate acestea se datoreaza “Clasei politice conducatoare” care este dominata de IMPOSTURA si MACHEAVELISM. De unde sa se produca normalitate si progres.

Lăsați un comentariu


Europa

BERD – teste de stress la prăbușirea lirei turcești. Economiștii săi – îngrijorați că piața le-a luat-o înainte

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari investitori internaţionali în Turcia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a efectuat teste interne de stres cu privire la… Mai mult

Stiri

Proiect: Ministerul Finanțelor vrea să dea administrațiilor locale împrumuturi din veniturile din privatizare

Adrian N Ionescu

Un proiect de ordonanţă a Guvernului propune ca unităţile administrativ teritoriale să poată  solicita împrumuturi din veniturile din privatizare, potrivit unui  comunicat al Ministerului Finanţelor… Mai mult

Stiri

Federația Internațională a Jurnaliștilor au sesizat Consiliul Europei privind agresiunile împotriva colegilor lor în România

Adrian N Ionescu

Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au sesizat Platforma pentru Protecţia Jurnalismului din cadrul Consiliul Europei cu privire la agresiunile jandarmilor la… Mai mult

Europa

Prăbușirea lirei turcești va afecta exporturile româneşti în Turcia – cel mai mare partener comercial al României din afara UE

Adrian N Ionescu

Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești. Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica… Mai mult

Stiri

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri din Statele Unite

Iulian Soare

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri americane, cum ar fi automobile, alcool şi tutun, ca reacţie la atacurile deliberate ale Statelor Unite împotriva economiei… Mai mult

Stiri

Inițiativa ”Fără penali în funcţii publice” a adunat numărul minim de semnături pentru a intra în procedură parlamentară

Vladimir Ionescu

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care propune revizuirea Constituţiei în acest sens, a atins pragul de minim 20 de mii de semnături din… Mai mult

Stiri

Jandarmeria are un nou șef. Tot din Teleorman

Razvan Diaconu

MAI a anunţat miercuri numirea lui Ionuţ Cătălin Sindile (foto) la conducerea Jandarmeriei, pentru ”asigurarea cu celeritate a actului managerial”. Cătălin Sindile are 40 de… Mai mult