Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Competitivitatea României (2) / Cadrul instituțional: Taxarea și regimul insolvențelor penalizează afacerile

de Marin Pana 29.9.2013

cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

În 2013, mediul de afaceri din România s-a înrăutățit sau a stagnat sub toate aspectele, cu excepția celei refereritor la plata taxelor. Este concluzia la care a ajuns International Finance Corporation (IFC), instituție privată parte a grupului Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, țara noastră și-a păstrat locul 72, ocupat și anul trecut, din 185 de economii analizate de IFC.

(Citește și: ”Competitivitatea României (1) . Cei 12 piloni ai competitivității și poziția în top”)

Cea mai importantă înrăutățire relativă la situația din alte state a avut loc pe segmentul începerii unei afaceri, unde ne-am plasat cu șapte locuri mai jos.

Pe locul secund al evoluției negative se situează obținerea unui permis de construire ( patru locuri sub anul precedent).

Câte trei poziții am pierdut la obținerea unui credit, protecția investitorilor și la ușurința de a derula comerț transfrontalier.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În ceea ce privește înregistrarea proprietății și capacitatea de a impune respectarea contractelor comerciale încheiate, s-au păstrat aceleași poziții ca și în anul 2012, situate peste sau la media generală a ratingului de țară. Explicația progresului per total vine dintr-o plasare semnificativ mai bună ( dar, în continuare, aproape cea mai slabă dintre toate domeniile analizate) la cel mai slab capitol, și anume plata taxelor.

Rămâne greu de explicat ocuparea unor locuri rușinoase la nivel mondial la capitole unde nu avem nici o scuză. Barierele birocratice sunt strâns legate de grupuri de interese, conectate financiar la ”locurile înguste” pe care trebuie să le parcurgă un întreprinzător. O țară membră UE să fie pe locul 168 la racordarea la electricitate sau 129 la obținerea unui permis de construire este cel puțin bizar.

Cât despre locul 136 ocupat în ceea ce privește modalitățile de plată a taxelor și numărul lor, avem aici una dintre principalele explicații, atât pentru diminuarea atractivității pe partea de investiții, cât și pentru gradul relativ redus de colectare a sumelor datorate. Ambele cu efecte importante asupra veniturilor bugetare, la coada țărilor UE ca procentaj în PIB, deși pe fondul unei fiscalități relativ ridicate ca nivel.

De reținut că România a marcat, totuși, în 2013, apropierea la cea mai mică distanță față de reperul constituit de performanțele de vârf înregistrate pe plan global în ceea ce privește mediul de afaceri. Cu cât așa-numitul indicator DTF (distance to frontier) este mai aproape de 100%, situația unei țări este mai bună iar mediul său de afaceri are mai puțin de recuperat pentru a fi performant.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În cazul economiei autohtone, datele IFC arată o creștere rapidă în perioada 2006 – 2007, o plafonare în intervalul 2008 – 2010 și o reducere a calității cadrului instituțional, survenită în perioada de manifestare deplină a crizei, 2011-2012. Atingerea nivelului maxim istoric în 2013 a fost obținută în contextul îmbunătățirii generale a mediului de afaceri pe plan mondial, ceea ce explică și păstrarea locului 72.

O mențiune specială se cuvine locului slab ocupat în ceea ce privește soluționarea insolvențelor ( 102 la nivel mondial). Aceasta este realmente o formă de eludare a plăților și nu una de reorganizare protejată de lege a activităților, fapt consfințit în proporția mai mică de 1% a firmelor reorgannizate și relansate pe această cale.

Procedura este relativ lungă, media fiind de 3,3 ani, costurile relativ înalte (circa 11%) iar rata medie de recuperare a datoriilor debitorului de numai 29,2%, cea mai scăzută din UE. Acest fapt grevează esențial asupra costurilor estimate de bănci pentru creditare și afectează grav majoritatea firmelor, cele care își achită corect obligațiile.

Costul acestui risc localizat dar major reprezintă aproape jumătate din dobânda medie solicitată de bănci. El este de peste trei ori mai mare decât costurile cu personalul bancar și o dată și jumătate peste costul resurselor financiare atrase pentru a fi plasate pe piața creditelor. Este un exemplu clar cum o singură lege deficitară, cea a insolvențelor, poate greva asupra întregului mediu de afaceri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.9.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    30.9.2013, 3:18 pm

    Daca s-ar desfiinta ceeace autorul denumeste “locuri inguste”, cei mai multi dintre liderii politici, parlamentari, primari, consilieri si birocrati si-ar da demisia din functii si politica, deoarece altfel ar pleca cu buzunarele goale, la sfirsit de an si de mandat!

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult