Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Competitivitatea României (1) . Cei 12 piloni ai competitivității și poziția în top

de Marin Pana 25.9.2013

cursdeguvernare.ro începe astăzi o campanie editorială pe tema competitivității României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea unei țări și care sunt problemele specifice pe care România le are pe fiecare din cei 12 piloni după care se socotește, la nivel mondial, acest indicator. (REDACȚIA)

În conformitate cu teoria economică, în primul stadiu de dezvoltare economică, economia este dependentă în principal de factori de producție precum forța de muncă ( majoritar slab calificată ) și resursele naturale.

Concurența este bazată pe prețuri, iar productivitatea scăzută se reflectă în salarii scăzute.

În acest stadiu, competitivitatea depinde în principal de patru piloni: buna funcționare a instituțiilor publice și private, dezvoltarea infrastructurii, stabilitatea mediului economic și starea de sănătate a forței de muncă ce a primit cel puțin o educație elementară.

Stadiul al doilea de dezvoltare mută accentul pe eficiența proceselor de producție.

Creșterea salariilor fără posibilitatea de a crește nejustificat prețurile implică o calitate mai ridicată a produselor. Competitivitatea este determinată tot mai mult de alți șase piloni: educația înaltă și pregătirea profesională, piețe eficiente ale produselor, buna funcționare a pieței muncii, gradul de sofisticare a piețelor financiare, capacitatea de implementare a tehnologiilor existente și accesul la o piață internă sau străină cât mai mare.

În stadiul al treilea de dezvoltare, nivelul ridicat al veniturilor mai poate fi sustenabil doar dacă se pot dezvolta afacerile profitabile cu produse noi și cu caracter unic. Ceea ce contează sunt procesele de fabricație de înaltă tehnologie și dezvoltarea permanentă a unor noi produse și tehnici de producție superioare.

Încadrarea economiilor naționale se face pe cinci trepte dezvoltare, corespunzătoare celor trei stadii menționate și pozițiilor intermediare, de trecere între acestea. Criteriile de încadrare utilizate sunt nivelul PIB pe locuitor și ponderile pe care resursele, eficiența și inovarea le au în cadrul rezultatelor economice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa că în prima parte a procesului de creștere economică eficiența preia treptat rolul resurselor și inovația rămâne marginală.

De la un anumit punct încolo, eficiența nu mai poate determina decât jumătate din evoluția economică și cea care preia tot mai mult din ponderea resurselor primare este inovarea, care trebuie să ajungă să devină mai importantă decât acestea.

România se află în al doilea stadiu de dezvoltare nu atât din motive de eficiență cât din faptul că nu a mutat la un nivel semnificativ accentul dinspre resurse spre inovare. Altfel spus, toți pilonii (care în articolele următoare vor fi analizați pe larg) contează, dar importanța lor relativă depinde (și la noi, ca și în cazul oricărei alte țări ) de stadiul în care ne aflăm.

Pentru a ne putea forma o imagine asupra locului pe care îl ocupăm în economia mondială, prezentăm in extenso care țări se află pe fiecare din cele cinci trepte de dezvoltare. De remarcat că nivelul PIB pe locuitor este utilizat în practică pe post de înlocuitor al salariilor deoarece date credibile referitoare la acestea nu sunt disponibile în toate țările.

Încadrarea țărilor pe cele cinci trepte de dezvoltare :

1.Stadiul 1 – Dezvoltare determinată de resurse (38 de economii naționale)

Bangladesh, Benin, Burkina Faso, Burundi, Cambodgia, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeș, Etiopia, Gambia, Ghana, Guineea, Haiti, India, Kenya, Kârgâstan, Laos, Lesotho, Liberia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Nepal, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Rwanda, Senegal, Sierra Leone, Tanzania, Uganda, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe

2.În tranziție de la stadiul 1 la stadiul 2 (20 de economii naționale)

Algeria, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Bhutan, Bolivia, Botswana, Brunei, Gabon, Honduras, Iran, Kuweit, Libia, Moldova, Mongolia, Maroc, Filipine, Arabia Saudită, Sri Lanka, Venezuela

3.Stadiul 2 – Dezvoltare determinată de eficiență (31 de economii naționale)

Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Capul Verde, China, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Georgia, Guatemala, Guyana, Indonezia, Jamaica, Iordania, Macedonia, Maurițius, Muntenegru, Namibia, Paraguay, Peru, România, Serbia, Africa de Sud, Surinam, Swaziland, Thailanda, Timorul de Est, Tunisia, Ucraina

4.În tranziție de la stadiul 2 la stadiul 3 (22 de economii naționale)

Argentina, Barbados, Brazilia, Chile, Costa Rica, Croația, Estonia, Ungaria, Kazahstan, Letonia, Liban, Lituania, Malaiezia, Mexic, Oman, Panama, Polonia, Rusia, Seychelles, Slovacia, Turcia, Uruguay

5.Stadiul 3 – Dezvoltare determinată de inovație (37 de economii naționale)

Australia, Austria, Bahrein, Belgia, Canada, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Luxemburg, Malta, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Porto Rico, Qatar, Singapore, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Taiwan, Trinidad Tobago, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, SUA

(Sursa : Global Competitivness Report 2013 – 2014 )

România se regăseşte pe locul 76 din 148 în topul mondial al competitivităţii, mai sus cu două poziţii faţă anul trecut. Combinația care a dat per total locul 76 este reprezentată de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienței pe locul 63 și al inovării pe locul 103. Prin urmare, contrar clișeelor vehiculate ne ”penalizează” nu doar inovarea dar și resursele primare.

Din perspectivă regională, înaintea nostră se situează Polonia (locul 42), Cehia (46), Bulgaria (57), Slovenia (62), Ungaria (63) sau Rusia (64).

Suntem la egalitate cu Croația dar înaintea Slovaciei (78), Ucrainei (84), Republicii Moldova (89) și a Greciei (91), țară foarte puternic afectată de criza datoriilor suverane.

Poziția României pe piloni care contribuie la competitivitate

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă ne raportăm la cei 12 piloni care contribuie la competitivitate, observăm că mărimea pieței ne-ar fi dus la locul 46. În acord cu acesta se mai află doar stabilitatea macroeconomică ( locul 47).

Important: Instituțiile, infrastructura, eficiențe pieței și sofisticare afacerilor se află de la locul 100 încolo, context în care stabilitatea macro constituie deja o performanță majoră.

Oarecum paradoxal, capacitate de a implementa tehnologii moderne avem ( locul 54) iar educația de nivel înalt și formarea profesională (59), deși sub cerințe și potențial, sunt destul de bune.

În acord cu instituțiile slabe care încurcă educarea bună, sănătatea și educația primară coboară pe un loc ”medie” între cele două categorii amintite (locul 84) iar inovarea se duce pe 97.

În episoadele viitoare vom vorbi despre poziția și problemele României pe fiecare pilon în parte.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2013

Un raspuns

  1. casandra
    25.9.2013, 5:48 pm

    Da, acesta era cadrul intr-un model economic ce presupunea abundenta relativa a resurselor.
    Insa ceva se schimbain tabloul economiei mondiale chiar acum: mai sunt resursele relativ abundente raportat la prognoza cererii? Caci “stadiile” de mai sus au fost definite pe baza datelor din trecut si pornind de la premiza resurselor relativ abundente.
    S-ar putea ca proprietatea asupra resurselor si exploatarea lor complexa sa fie foarte importanta in urmatorul secol.

    Priviti cu atentie la statele din stadiul 3. Care dintre acestea sunt acum intr-o stare economica buna, neatinse grav de dementa provocata de pietele financiare? Nu cumva cele care detin si resurse naturale exploatabile precum Norvegia sau Australia? Chiar si SUA pretind sa fi depasit criza globala, principalul “pilon” al revenirii fiind gazele neconventionale ieftine (deocamdata!).

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult