sâmbătă

22 iunie, 2024

22 aprilie, 2024

Orice efort de reformare a pieței unice este sortit eșecului dacă nu abordează în mod adecvat nevoile cu care se confruntă locuitorii regiunilor afectate de „exodul creierelor”, avertizează raportulViitorul Pieței Unice”, prezentat în fața Consiliului European de vinerea trecută și realizat de Enrico Letta, însărcinat de președinția belgiană a Consiliului să propună idei de reformă a pieței unice europene.

„Atunci când ne gândim la libertatea de circulație, o vedem cel mai adesea, în principal, ca pe o oportunitate, dar acest lucru trece cu vederea barierele semnificative din viața reală în calea mobilității cu care se confruntă mulți dintre ei, cum ar fi vârsta, lipsa de competențe, obligațiile de solidaritate între generații, proprietatea asupra locuinței sau atașamentul emoțional și efectele „exodului creierelor”. Mai degrabă decât efectele pozitive, persoanele care locuiesc în aceste zone văd adesea doar efectele negative ale libertății de circulație”, menționează Enrico Letta.

De aceea, povestea actuală a pieței unice nu rezonează cu cetățenii care trăiesc în aceste zone, atrage atenția fostul premier italian.

(Citește și: ”Document / ”Nu mai e timp de pierdut”: Consiliul European – sub dușul rece al Raportului Letta”)

Partea întunecată a mobilității


Libertatea de circulație le permite cetățenilor UE să trăiască și să lucreze oriunde în Uniune, dar are și un dezavantaj: un număr semnificativ de lucrători cu înaltă calificare sau de tineri pleacă din anumite regiuni și țări pentru a căuta oportunități de muncă și educație în altă parte, ceea ce duce la fenomenul numit „exodul creierelor”, arată raportul.

„Combinat cu tendințele demografice, acest fenomen are ca rezultat o scădere accentuată a populației de vârstă activă în unele regiuni, ceea ce, în cele din urmă, le afectează capacitatea economică, creează noi probleme și oferă motive pentru noi resentimente față de UE. Este necesar să se rupă acest cerc vicios prin sprijinirea acestor teritorii în eforturile lor de a păstra și de a atrage o populație în vârstă de muncă”, mai precizează Enrico Letta.

Pentru a contracara efectele liberei circulații și creșterea discrepanțelor dintre regiunile care se confruntă cu depopularea din cauza migrației, Enrico Letta, propune numirea în viitoarea Comisie Europeană a unui vicepreședinte responsabil cu „libertatea de ședere” sau „libertatea de a rămâne în țara natală”.

Portofoliul acestuia ar trebui să includă politica de coeziune, serviciile de interes general și sprijinul pentru IMM-uri. „Numai un vicepreședinte ar putea într-adevăr să asigure coerența politicilor în diferitele domenii, care în prezent sunt dispersate între numeroși comisari din cadrul Colegiului”, se arată în documentul lui Enrico Letta.

„Capcana dezvoltării talentelor” în regiunile unde s-a produs deteriorarea profilului de competențe


Efectele „exodului de creiere” sunt diferite în fiecare teritoriu.

În unele țări, aceasta nu are ca rezultat rate nete de migrație negative, întrucât este compensată de afluxul de resortisanți în vârstă de muncă din UE sau din țări terțe, se explică în document.

Cu toate acestea, întrucât este mai probabil ca cetățenii cu studii superioare să se mute decât cei fără studii superioare, acest fenomen deteriorează profilul de competențe al forței de muncă.

Într-o comunicare recentă, Comisia identifică 82 de regiuni din 16 state membre (reprezentând aproape 30 % din populația UE) care se confruntă cu o scădere accentuată a populației de vârstă activă și, prin urmare, riscă să cadă într-o „capcană a dezvoltării talentelor”, amintește Letta.

(Citește și: Document / ”Nu mai e timp de pierdut”: Consiliul European – sub dușul rece al Raportului Letta)

România, 6 din 8 regiuni se află în „capcana dezvoltării talentelor”

Raportul se referă la cele 82 de regiuni din 16 state membre (reprezentând aproape 30% din populația UE) care sunt grav afectate de acest declin al populației în vârstă de muncă. Acestea au un număr redus de absolvenți de studii superioare și o mobilitate negativă a populației cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani.

Legenda hărții Comisiei Europene:

46 de regiuni în roșu (16% din populația UE)

  • acestea se află deja într-o capcană a dezvoltării talentelor, afectate de declinul populației în vârstă de muncă, precum și de scăderea numărului de persoane cu studii superioare

36 de regiuni în galben (13% din populația UE)

  • au fost identificate ca fiind expuse riscului de a cădea în viitor într-o capcană a dezvoltării talentelor, afectate de migrația netă a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani.

Șapte din cele opt regiuni ale României sunt afectate de migrație și declinul demografic declanșat din cauza acesteia.

București – Ilfov, este singura care a scăpat acesteia, fiind un magnet ce atrage talente din celelalte regiuni, tineri care din diferite motive preferă o carieră în țară, în loc de străinătate.

Din cele șapte regiuni afectate de acest fenoment, Regiunea Nord – Vest se află în spectrul galben, adică în risc de a intra în „capcana dezvoltării talentelor”. Celelalte șase se află deja acolo, conform clasificării Comisiei Europene.

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, printre primele organizații care s-au alăturat Inițiativei privind talentele din domeniul tehnologiei profunde

Comisia a lansat anul trecut Mecanismul de stimulare a talentelor, pentru a adresa problema acestei capcane a talentelor.

Prin primul apel, Comisia va oferi asistență tehnică unui număr de 10 regiuni ale UE pentru a le ajuta să atragă, să păstreze și să dezvolte talente

Regiunile vor beneficia de analize detaliate, de recomandări politice și de planuri de acțiune adaptate la provocările lor teritoriale specifice.

Pe 28 martie, Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a anunțat primele șapte organizații care s-au alăturat Inițiativei privind talentele din domeniul tehnologiei profunde a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Primele organizații care și-au asumat angajamente în acest sens sunt JA Europe, Intel, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Abodoo, Computer Vision Center Barcelona, Generation și Universitatea de Științe Aplicate din Tampere.

Împreună cu EIT și cu rețeaua sa de 3.400 de parteneri, aceste organizații vor dezvolta programe și cursuri de formare care să permită cursanților europeni să identifice soluții tehnologice pentru sectorul tehnologiei profunde – un sector foarte inovator –, combinând știința și ingineria în domeniile fizic, biologic și digital.

Se preconizează că acest prim val de organizații care și-au asumat astfel de angajamente va forma 500.000 de europeni – un prim pas în direcția atingerii obiectivului de a forma un milion de talente în domenii de tehnologie profundă până în 2025, conform Comisiei Europene.

Acest lucru va genera beneficii pentru toate nivelurile de educație, precum învățământul secundar, profesioniștii și antreprenorii. Se acordă o atenție deosebită grupurilor subreprezentate în mediul tehnologic și de afaceri, precum fetele și femeile.

Programele pentru încurajarea și facilitarea întoarcerii migranților – esențiale

Pe acest fond, este esențial să se instituie programe specifice pentru a încuraja sau a facilita întoarcerea migranților din UE în țările lor de origine, mai precizează raportul.

În opinia sa, s-ar putea acorda subvenții pentru sprijinirea micilor întreprinderi înființate de resortisanți ai UE care se întorc în țara lor de origine sau subvenții specifice pentru a sprijini întoarcerea cercetătorilor în țara lor de origine.

Astfel de programe ar putea fi puse în aplicare în cadrul dispozițiilor existente privind cooperarea transfrontalieră, cum ar fi programele Interreg sau Inițiativa universităților europene.

O mai mare integrare a pieței unice în domeniul sănătății

Documentul oferă ca exemplu un domeniu cu grad foarte limitat de integrare a pieței unice, dar esențial pentru a opri migrația și exodul creierelor din zonele cu scădere accentuată a populației active.

Până în prezent, amintește Enrico Letta, nu există o piață unică reală pentru produsele farmaceutice. Unele autorizații de introducere pe piață pentru medicamente sunt încă acordate la nivel național.

Disparitățile substanțiale de cheltuieli între statele membre duc la un acces inegal la diagnostic și tratament, o problemă exacerbată de migrația în domeniul sănătății și de exodul creierelor.

În plus, în ciuda eforturilor UE, persistă diferențe structurale în ceea ce privește capacitatea de reacție la epidemii, accesul la tratament, asistența medicală primară și speranța de viață, mai spune autorul Raportului „Viitorul Pieței Unice”.

(Citește și: ”Document / ”Nu mai e timp de pierdut”: Consiliul European – sub dușul rece al Raportului Letta”)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: