fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Tabloul liniei de start pentru banii UE înaintea unor negocieri dure. Cine și cât a cotizat până acum și ce se schimbă. Și ce mai speră România în actualul exercițiu

de Victor Bratu , 24.4.2018

Comisia Junker se pregătește pentru una dintre cele mai mari bătălii care urmează la Bruxelles: disputa legată de banii viitorului Cadru Financiar Multianual.

Comisarul pentru Buget Günther Oettinger va prezenta propunerea sa pe data de 2 mai, dorința lui Jean Claude Juncker fiind ca întregul plan să fie aprobat înainte de organizarea alegerilor europarlamentare din 2019.

(Citiți și: Revoluție în filosofia bugetară europeană- UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare)

Un plan foarte ambițios, mai ales că ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un minus consistent în veniturile bugetare: 12-13 miliarde euro anual.

Actualul buget pe 7 ani al UE este de aproape 1 trilion euro, iar dacă Comisia va reuși să își materializeze intențiile atunci și viitorul buget va fi, în ciuda Brexit, măcar la fel de mare.

(Citiți și: Autorităţile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creştere a contribuţiilor la viitorul buget al UE)

Statele membre, guvernele regionale și grupuri de lobby de pe întreg continentul încearcă să influențeze construcția bugetară.

(Citiți și: Regiunile solicită compensarea Brexit din bugetul UE)

Parlamentul European este la rândul său puternic implicat în dezbateri de vreme ce bugetul multianual al UE va avea nevoie de aprobarea sa.

(Citiți și: Președintele Parlamentului European propune reforma radicală a construcției bugetare UE)

Iar bugetul, mai precis Cadrul Financiar Multianual, este aprobat cu votul unanim al statelor membre care se exprimă în Consiliul European.

Totul arată complexitatea negocierilor ce stau să înceapă oficial, dar care se derulează deja informal de luni bune.

Contextul:

Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni şi de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.

Politico are în baza sa de date o serie de grafice care ajută la înțelegerea problemei:

contribuțiile naționale la bugetul european sunt așezate pe o bază relativ echitabilă, calculându-se ca procent fix din Produsul Național Brut. Pe de altă parte, către guverne se întorc bani după cu totul alte principii.

Iar asta împarte Europa în state contributori neți și state beneficiari neți. Contributorii neți emit însă pretenții. Pretenții cărora beneficiarilor neți li se par exagerate.

Până la detaliile următorului buget multianual, merită reamintite cifrele exercițiului actual, pentru a înțelege cât mai exact care e miza viitoarelor negocieri.

Graficul de mai jos, alcătuit pe baza datelor Comisiei Europene decembrie 2016, arată ce state din Europa au cotizat mai mult și cine a beneficiat mai mult de bugetul Uniunii.

Reiese că, din UE 28, doar Luxemburg și Cipru au balanța în echilibru.

Cu excepția Spaniei, cele mai mari economii din UE au contribuit mai mult decât au primit înapoi. Graficul de mai jos aduce și cifre clare.

Cifre care pun mai presus de orice îndoială beneficiile înregistrate de România de pe urma calității sale de membru al UE: am cotizat 1,37 miliarde euro în exercițiul financiar precedent și am încasat de la UE 7,36 miliarde euro (vezi graficul de mai jos), în condițiile în care opinia majoritară fermă este că absorbția fondurilor europene în România a fost gestionată prost.

(Citiți și: Siegfried Mureșan a detaliat la București proiectul de buget UE 2018. Eșalonul 2 din MFP pare să nu priceapă miza fondurilor europene)

România – loc fruntaș la procentul fondurilor europene în Venitul Național Brut

Un alt grafic arată contribuția fondurilor europene la Venitul Național Brut (GNI).

Extremele graficului de mai jos sunt Germania, care a încasat de la Bruxelles sume echivalente cu 0,32% din GNI, și Luxemburg, care a încasat echivalentul a 5,08% GNI.

România, din nou pe loc fruntaș (4,47% GNI) în clasamentul contibuției fondurilor europene la Venitul Național Brut.

Politicile de Coeziune ale UE sunt orientate spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa – zone în care PIB per capita este mai puțin de 75% din media UE.

La acest capitol va fi o schimbare evidentă fie și din cauza faptului că ieșirea Marii Britanii din UE va coborî media europeană a PIB per capita.

Sumele totale alocate în bugetul 2014-2020 din Fonduri de Coeziune și din fondul european de dezvoltare regională sunt indicate în graficul de mai jos.

Peste 6,9 miliarde euro, mai exact 6.934.996.977 euro, reprezintă alocarea acordată României pe acest tip de fonduri.

Statistică care cumva indică cât de mult am fi putut să beneficiem de fondurile UE dacă problema ar fi fost gestionată profesionist și cu responsabilitate. Și câți bani am ratat din acest filon.

(Citiți și: Corina Crețu- România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept)

Chiar și așa, România este clasată pe locul 5 în ceea ce privește dimensiunea respectivelor alocări.

E drept, la mare distanță de prima clasată, Polonia, care a avut alocări totale de peste 63 miliarde euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

China adoptă o lege a securității naționale din Hong Kong: conceptul ”o țară – două sisteme” se dezintegrează

Razvan Diaconu

Parlamentul Chinei a aprobat joi noua legislație privind securitatea ce va fi impusă în Hong Kong și va introduce infracțiunea de subminare a autorității Beijingului.… Mai mult

Europa

Germania acuză Rusia că i-a spart e-mailul Angelei Merkel. Ambasadorul rus, convocat la MAE german pentru explicații

Iulian Soare

Ministerul de Externe german l-a convocat joi pe ambasadorului rus la Berlin să dea explicaţii cu privire la un atac cibernetic care a vizat în… Mai mult

Europa

Zona euro: Industria dă semne de revenire, dar managerii din servicii sunt pesimiști

Alexandra Pele

Încrederea managerilor europeni a înregistrat o creștere în mai însă investitorii se așteptau la ceva mai mult optimism. Indicatorul de referință a urcat la 67,5,… Mai mult

Europa

PIB-ul SUA a scăzut cu 5% în primul trimestru

Alexandra Pele

Economia SUA a înregistrat o contracție de 5% în primul trimestru din 2020, față de 4,8% estimarea anterioară, potrivit datelor revizuite vineri de guvernul american,… Mai mult

Stiri

Moody’s a coborât ratingul Renault la “Ba2” cu perspectivă negativă

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a coborât, joi, cu o treaptă ratingul atribuit constructorului auto francez Renault SA, de la “Ba1” până la… Mai mult

Stiri

Un Top al creşterilor de restanţe la creditele în lei din aprilie

Adrian N Ionescu

Debitorii din Bucureşti (inclusiv Ilfov) şi din judeţul Satu- Mare au contribuit cel mai mult la creşterea cu 3,92% a restanţelor la creditele în lei… Mai mult

Stiri

Detaliile următoarei etape de relaxare anunțate de președintele Iohannis

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că, după data de 1 iunie, ”câteva activități interzise redevin posibile”. Între acestea: reluarea traficului internațional rutier și feroviar,… Mai mult