Românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2% din PIB, cu doar 1,2% mai puțin decât valoarea investițiilor străine directe (ISD) atrase de România anul trecut, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).
Suma reprezintă un nou record și este de peste două ori mai mare decât cea din urmă cu un deceniu – din 2014.
În ultimul deceniu, valoarea totală a remiterilor lucrătorilor români plecați în afară s-a ridicat la peste 46,5 miliarde de euro, cu doar 14,2% sub nivelul Investițiilor Străine Directe (ISD-urilor) intrate în țară în același interval.
Remiterile românilor din străinătate reprezintă, alături de ISD-uri și de fonduri europene (de circa 4,2% din PIB în 2023), surse importante de ”peticire” a deficitului de cont curent și de susținere a monedei naționale.
Contul curent, în esență o balanță a tranzacțiilor internaționale ale României, a înregistrat anul trecut un deficit de 22,7 miliarde de euro (7% din PIB), preponderent o consecință a deficitului comercial foarte ridicat (diferența dintre importuri și exporturi: 28,9 miliarde de euro în 2023).
Marea Britanie, sursa celor mai mari remiteri
Marea Britanie s-a menținut în 2023, pentru al doilea an la rând, drept țara de origine a celor mai însemnate remiteri ajunse în România. Aproape un sfert, respectiv 1,5 miliarde de euro, din totalul remiterilor provin de la românii plecați acolo. Germania a ocupat poziția a doua, cu 1,4 miliarde de euro.
De altfel, cele două state se remarcă prin constanța creșterii nivelului remiterilor, în vreme ce state precum Italia și Spania, locul unu și trei după dimensiunea comunităților de români, sunt mai degrabă inconsecvente din acest punct de vedere. Remiterile din aceste țări au crescut până în 2019, după care au cunoscut câțiva ani de scădere, revenindu-și doar parțial în urma pandemiei.
De cealaltă parte, remiterile din Marea Britanie au crescut de aproape zece ori în ultimul deceniu, în contextul în care diaspora românească de acolo numără sub 0,4 milioane de persoane, de aproape trei ori mai puțin decât diaspora românească din Italia, spre exemplu, reiese din estimările oficiale.
În Germania ar fi imigrat circa 0,8 milioane de români. Remiterile sunt însă influențate și de lucrătorii sezonieri care activează în principal în agricultură sau turism.
Remiteri vs investiții
Remiterile lucrătorilor români din diaspora s-au dovedit a fi în ultimul deceniu o sursă mai de încredere de valută decât investițiile străine directe, de exemplu. Dacă cele din urmă au cunoscut ample fluctuații, companiile având perioade în care și-au redus drastic expunerile internaționale, cele dintâi au crescut constant, cu excepția primului an de pandemie.
Mai mult, în 2014, 2019 și 2020, remiterile au depășit ca valoarea ISD-urile. După pandemie, companiile și-au majorat investițiile. Fluxurile de capital străin au atins niveluri record în 2021 și 2022 (de 8,9 respectiv 10 miliarde de euro). În 2023, remiterile le-au ajuns din urmă, în contextul în care și ISD-urile au scăzut.
Dependența contului curent de remiteri
Datele BNR cuprind:
- sumele de bani transferate de persoanele care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an
plus
- valoarea salariilor brute ale salariaților care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an din care este dedusă valoarea contribuțiilor sociale, a taxelor și impozitelor pe salarii datorate de salariații care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, respectiv valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate de aceștia în țara gazdă.
Mai generoase sunt cifrele Eurostat, care face suma dintre transferurile personale și remunerarea brută a lucrătorilor români de peste graniță. Aceste date permit și realizarea unei comparații între România și statele membre UE, comparație din care rezultă că suntem printre cele mai dependente țări europene de remiteri, dar și că acestea joacă un rol semnificativ în ceea ce privește acoperirea deficitului de cont curent.
La nivelul anului 2022, Eurostat estima că valoarea remiterilor ajunse în România era de 2,9% din PIB, a treia cea mai ridicată din UE, după Croația (7,6% din PIB) și Letonia (3,2% din PIB), media UE fiind de doar 0,8% din PIB.
Deficitul de cont curent al României ar fi fost de 33,5 miliarde de euro în loc de 26,1 miliarde de euro în 2022, în absența remiterilor, reiese din calculele oficiului european de statistică.
Și datele Băncii Mondiale pe acest subiect sugerează că România se bucură de unul dintre cele mai ridicate niveluri ale remiterilor lucrătorilor din străinătate. La nivelul anului 2022, ne clasam pe locul 17 în lume, față de 54 în 2007.
Lucrătorii români de peste graniță au trimis în țară circa 11 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, față de nici 1,63 miliarde de dolari în primul an de apartenență la Uniunea Europeană.
(Citiți și: ”Românii au urcat în topul global al banilor trimiși în țară. Spre sprijinul cursului valutar”)
***
