fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Regiunile solicită compensarea Brexit din bugetul UE – încep discuțiile pentru elaborarea următorului buget multianual european

de Victor Bratu , 8.1.2018

Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger

Regiunile cele mai expuse efectelor Brexit doresc ca Uniunea Europeană să creeze un fond special pentru atenuarea efectelor financiare generate de ieșirea Regatului Unit din Uniune. Transmise Bruxelles-ului de pe întreg continentul european, aceste solicitări apar înainte de efortul intens pentru elaborarea următorului cadru financial multianual al UE.

Autoritățile europene nu se confruntă numai cu sarcina aproape imposibilă de a acoperi un deficit anual de 9 miliarde euro, ci și cu armonizarea viziunilor total diferite asupra modului în care acest buget trebuie utilizat pentru a face față provocărilor majore cu care se confruntă Europa.

În acest moment este imposibil de apreciat cât și cum se vor reduce alocările pe domenii, cât și cum vor crește contribuțiile naționale. Un singur lucru este însă sigur- va exista o verificare mult mai dură a modului în care sunt cheltuiți banii europeni de către statele care primesc de la UE mai mult decât contribuie la bugetul european.

Iar statele care nu implementează reforme fiscale solicitate de UE vor risca să piardă finanțări, a spus-o comisarul pentru Buget, Günther Oettinger .

Liderii UE încep discuțiile esențiale pentru construcția noului buget pe termen lung al UE- Cadru Financiar Multianual în denumire oficială- în cadrul unei conferințe la nivel înalt care se desfășoară luni și marți la Bruxelles.

Comisarul Günther Oettinger, a avertizat deja că filosofia după care se va gândi noul buget european are la bază o reducere a cheltuielilor pe anumite domenii însoțită de o creștere a plăților efectuate la bugetul comunitar de către statele mai dezvoltate, astfel încât, după 2020, să fie acoperit deficitul creat de încetarea plăților efectuate de Marea Britanie către Bruxelles.

Solicitările de acordare de asistență financiară post-Brexit complică și mai mult calculele pentru formarea noului buget, deja amânate cu aproape 5 luni din cauza incertitudinilor care însoțit negocierile Brexit.

Cererile de compensare- avansate de regiuni, municipalități sau provincii de pe întreg continentul- sunt conținute de o cercetare a Comitetului Regiunilor UE obținută de Politico.

”Dacă UE va constitui un fond special pentru orașe și regiuni ar fi o bună măsură de a evita orice consecință negativă a Brexit în statele membre UE”, scrie Stavros Stavrinides, oficial care a răspuns chestionarului Comitetului Regiunilor în numele primăriei Strovolos din Cipru.

La fel, formularul transmis de regiunea spaniolă Andaluzia conține solicitarea ca UE ”să creeze un fond pentru regiunile afectate în mod special de Brexit”. Și Mário Sérgio Quaresma Marques, oficial din Madeira, a scris că guvernul regional al regiunii autonome portugheze ”recomandă ferm utilizarea fondurilor europene și a altor mecanisme financiare, la nivel local și regional, pentru a depăsi dificultățile financiare provocate de Brexit”.

Solicitările de asistență financiară dar și formula exactă a domeniilor unde se vor opera reduceri ale alocărilor și a plăților suplimentare către bugetul comunitar vor constitui subiect de dezbateri în lunile care urmează, pe măsură ce Bruxelles-ul va stabili clat ordinea priorităților.

Lista speaker-ilor conferinței de la Bruxelles oferă indicii asupra aspectelor în dezbatere. Comisarul pentru politici regionale, Corina Crețu, își va prezenta viziunea într-un discurs programat luni dupăamiază. Chiar dacă gestionează cel mai mare buget de cheltuieli europene, comisarul pentru Agricultură Phil Hogan lipsește din lista vorbitorilor.

Viziunea statelor dezvoltate din UE va fi oferită de ministrul de Externe german Sigmar Gabriel.

Ieșirea Marii Britanii din UE este privită de mulți experți ca fiind ocazia potrivită pentru restructurarea finanțelor europene, în special din cauză ca va permite eliminarea sistemului de reduceri a plafonului plăților naționale către bugetul UE de care beneficiază unele state europene ca efect al înțelegerii negociate de premierul britanic Margaret Thatcher cu UE, în 1984.

În această situație însă, UE trebuie să renunțe la ideea de a limita contribuțiile naționale la 1% din Venitul Național Brut (GNI)- golul lăsat de ieșirea Marii Britanii dar și nevoia de a aloca fonduri în domenii noi determinând creșterea peste pragul de 1% GNI a contribuțiilor UE 27.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult