Comisarul european pentru Politica Regională, Corina Creţu, avertizează că, dacă România nu face eforturi anul acesta, riscă să piardă fonduri europene importante.
Corina Creţu s-a întâlnit marți cu premierul Viorica Dăncilă, căreia i-a transmis un serios avertisment.
„I-am spus doamnei premier că anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate anul trecut. Sunt în continuare zone cu întârzieri, care sper că nu vor costa România. La dezvoltare regională, în primul rând, sunt probleme, vorbim despre riscul de dezangajări în 2018 de milioane de euro, iar la transporturi şi la spitalele regionale sunt întârzieri”, a declarat marţi comisarul european Corina Creţu, la finalul întâlnirii cu premierul.
Premierul Viorica Dăncilă a recunoscut că există întârzieri în ceea ce priveşte construcţia liniei de metrou M6 Gara de Nord – Otopeni şi construcţia celor trei spitale regionale din Cluj, Iaşi şi Craiova, însă a promis că în maximum o lună va analiza împreună cu miniştrii responsabili cât de mult afectează România aceste întârzieri.
Tot ca avertisment, comisarul european a confirmat cu o zi înainte, luni, că alocarea fondurilor UE ar putea fi condiționată, începând cu viitorul exercițiu bugetar, de respectarea statului de drept.
„Ceea ce se discută la ora actuală, și nu este legat neaparat, de România, este introducerea unei condiționalități legate de acordarea de fonduri europene și statul de drept. Dar asta după 2020. La ora actuală, eu nu am nicio prevedere legală prin care să nu acord fonduri europene. De pildă, într-un ziar german, am fost criticată pentru că am aprobat un proiect pentru extinderea metroului din Varșovia, având în vedere derapajele care există în acea țară. Polonia, dacă ar merge la Curtea Europeană de Justiție, ar câștiga”, a declarat Corina Creţu, la Europa FM.
Dezbaterea pe acest subiect este mai veche, dar subiectul a fost abordat deschis abia anul trecut, când mai multe state din Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria și România) au adoptat reglementări ce pun în pericol independența sistemelor judiciare.
Vera Jourova, comisar european pentru Justiţie, a declarat luna aceasta că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună, până în luna mai, o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept.
Ar urma să fie vizate, a explicat aceasta, toate fondurile europene, nu doar fondurile de coeziune, așa cum se discuta inițial. „Este important de adăugat acest lucru, întrucât nu trebuie să se înţeleagă că ar fi un fel de avertisment sau pedeapsă numai pentru anumite ţări”, a spus Vera Jourova.
(Citiți și: Comisia Europeană va lega accesul la resurse comunitare de independența sistemului judiciar – cele 2 variante de lucru)
Comisia Europeană doreşte să stabilească o definiţie „foarte clară şi foarte precisă” care să arate dacă sistemul judiciar dintr-un stat membru funcţionează şi dacă statul de drept este respectat. Potrivit comisarului Vera Jourova, Comisia Europeană a dorit stabilirea unor precondiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene, dar a negat că ar fi o chestiune de „condiţionalitate”. „Nu vorbim despre condiţionalitate, care este de asemenea ceva interpretat greşit, ci de o definiţie în sensul că un stat membru trebuie să aibă un sistem judiciar funcţional şi independent”, a spus ea.
Comisarul Jourova a mai apreciat că, din perspectiva propriei sale interpretări juridice, o astfel de condiţie privind respectarea statului de drept deja există şi este înscrisă în articolul 2 al Tratatului UE. Dar ea a refuzat să dea detalii despre cum ar putea fi legată accesarea fondurilor europene de statul de drept fără „condiţionalitate”, afirmând doar că dezbaterea „este abia la început” şi chestiunea va fi aprofundată pentru a „formula o definiţie a precondiţiei necesare” care să nu lase loc de interpretări. Însă „trebuie să existe o garanţie că sistemul funcţionează”, a insistat comisarul european pentru justiţie.
Solicitat să comenteze aceste informaţii de către agenția națională de știri- PAP- ministrul adjunct polonez de externe Konrad Szymanski a amintit că ţara sa plăteşte în fiecare an pentru bugetul comunitar circa 4,8 miliarde de euro şi prin urmare are aceleaşi drepturi ca oricare alt stat membru de a folosi instrumentele UE.
El a subliniat de asemenea că bugetul multianual al UE trebuie aprobat în unanimitate şi a precizat că Polonia nu va accepta să se abuzeze de criteriul respectării statului de drept. Oficialul polonez a mai estimat că este „foarte dificil” să se formuleze criterii obiective, astfel că s-ar lăsa loc unor „abuzuri politice” care nu vor fi acceptate.
În opinia sa, „soluţii bazate pe sancţiuni, pe limitarea drepturilor oricărui stat membru, ar însemna că bugetul a devenit un instrument de divizare a ţărilor în bune şi rele din motive politice”. „Polonia nu va accepta niciodată acţiuni discriminatorii împotriva altor state membre”, a mai spus adjunctul ministrului polonez de externe, care consideră demersul enunţat ca fiind „ilegal din punctul de vedere al tratatelor europene”.
Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi.Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, ce va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii.
