Europarlamentarul Siegfried Mureșan (foto) a recunoscut vineri, la București, că statele membre au avut în general un start neașteptat de dificil în ceea ce privește accesarea finanțărilor europene în noul ciclu bugetar 2014-2020, însă a avertizat că România pare să fie singurul stat membru care nu reușește să remedieze nimic în materie.
Avertismentele ar fi trebuit să fie receptate la nivel guvernamental înalt, de către ministrul pentru Afaceri Europene Ana Birchal și de secretarul de stat din Ministerul de Finanțe Enache Jiru, ambii având prezența confirmată la dezbatere, potrivit programului oficial transmis miercuri.
Ambii, prinși foarte probabil pe ”linia frontului” în bătălia Coaliție-Guvern, și-au anulat însă participarea la eveniment, astfel încât reprezentanții mediului de afaceri și ai societății civile prezenți la dezbatere au trebuit să se mulțumească cu mesajele unui director din MFP.
Raluca Zamfirescu (MFP) a deplâns în numele ”colegilor din MDRAP” birocrația bruxeleză și a evidențiat cu insistență ”partea plină a paharului”: România a fost, încă din primul an de la aderare, și este în prezent beneficiar net al fondurilor de aderare- adică primește mai mult decât cotizează la Bruxelles.
Biroul de Informare al Parlamentului European în Romania a organizat vineri prima dezbatere națională legată de proiectul de Buget al Uniunii Europene pentru anul 2018, aflat în prezent în plin proces de analiză și negociere trilaterală Parlament- Consiliu- Comisie.
Proiectul de buget, date esențiale prezentate de Siegfried Mureșan
La dezbaterea organizată de Biroul de informare al PE a participat europarlamentarul român Segfried Mureșan (EPP), negociator-șef din partea Parlamentului European pentru proiectul de buget 2018. El a precizat că proiectul de buget UE pentru anul 2018 este în linie cu prioritățile gândite de Parlamentul European, dar că la apropiatele negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului European va insista pentru creșterea alocărilor financiare pentru programul COSME, adresat IMM-urilor europene.
Siegfreied Mureșan a trecut în revistă principalele repere bugetare propuse de Comisie, cu alocări suplimentare față de bugetul 2017 pentru o serie de programe importante (Orizont 2020, Erasmus, Cercetare etc) dar care ridică și câteva ”probleme” în opinia Parlamentului European.
Aceste probleme, spune Siegfried Mureșan, ar fi, în principal:
- Reducerea cu 2,6% a programului COSME. Sigfried Mureșan explică faptul că în 2016 fondurile pentru IMM au crescut semnificativ, în ciuda reducerii operate alocările propuse fiind mai mari în 2018 decât în 2015, de exemplu, însă Parlamentul nu dorește să transmită semnale negative în economie, astfel că va insista pentru o creștere, cât de mică.
- Neclaritatea fondurilor alocate pentru vecinătatea sudică. Dacă ruta balcanică a migrației a fost închisă iar acordul cu Turcia încă funcționează, situația fluxului de migrație prin Marea Mediterană către Italia nu poate fi controlată din cauză că autoritățile europene nu au un partener de dialog în Libia.
Și fondurile pentru migrație vor fi reduse în 2018, dar europarlamentarul român nu consideră că aceasta este o problemă, în primul rând din cauză că relocarea migranților merge foarte greu, deci fondurile, chiar dacă diminuate cu 18%, sunt suficiente.
UE a pregătit banii, depinde de guvern să-i aducă în România
Siegfried Mureșan a explicat vineri că Parlamentul European vrea să se asigure că în bugetul de anul viitor sunt suficienți bani pentru de contarea rapidă a proiectelor statelor membre, iar Comisia a suplimentat cu 25% față de precedentul buget sumele pentru creditele de plată la fonduri structurale și de coeziune.
În 2017, spune Siegfried Mureșan, rata de absorbție este foarte mică la nivelul statelor membre. La nivelul UE, din 564 de Autorități de Management au fost acreditate 459. Europarlamentarul a explicat pe larg notivele care au condus la această situație generală, dar a avertizat: ”În ultimele luni, alte state au făcut progrese semnificative, noi însă, România, stăm cel mai prost la acest capitol. Sper ca lucrurile să se schimbe, rapid!”.
România are acreditate doar 2 Autorități de Management din 10.
Punctul de vedere al oficialilor români, exprimat de Raluca Zamfirescu, director în MFP, nu este atât de pesimist- important, a fost mesajul principal, este că suntem beneficiar net, de 10 ani, al fondurilor comunitare.
Cât despre situația celebrelor AM-uri, Raluca Zamfirescu a transmis: ”Eu pot să spun că deși în negocierile pe Cadrul Financial Multianual s-a avut în vedere o simplificare a sistemului, vedem că aceasta s-a produs doar pe o zonă a problematicii. E dificil de răspuns condiționalităților Ex-Ante, iar colegii se confruntă cu asta”.
Setul de condiționalități Ex-Ante a fost negociat și acceptat de către guvernul Victor Ponta, în anul 2014. Termenul limită de îndeplinire a acestor condiționalități a fost 31 decembrie 2016.
Cînd nu este preocupată de miza înaltă reprezentată de preluarea Președinției CE de către România, Raluca Zamfirescu a mai descris ca preocupare a direcției pe care o conduce în minister ”menținerea unui echilibru între investițiile clasice și investiții de tip nou”, de tipul digitalizării, propuse cu insistență de către Comisia Europeană.
Cu precizarea că respectiva Comisie insistă de 3 ani ca România să adopte Masterplanul General de Transport și să se apuce să construiască autostrăzi.
