Evenimentul

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate… Mai mult

05.02.2020

La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Cronicile

Revoluție în filosofia bugetară europeană: UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare

de Victor Bratu 23.11.2017

Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger

Comisia Europeană a început să analizeze cu atenție impactul pe care Brexit îl va avea asupra viitorului buget multianual al Uniunii și vrea să demonstreze statelor membre că trebuie să își mărească în viitorul apropiat contribuțiile pentru că un buget mai sărac este o idee foarte proastă.

În aceste condiții devine clar un efect indirect al probabilelor alocări suplimentare naționale către bugetul comunitar:

Comisia Europeană vrea să se asigure că banii pe care îi trimite statelor membre prin intermediul diverselor programe vor genera un comportament responsabil al acestor state, care vor trebui să dea dovadă de ceea ce executivul comunitar numește ”guvernanță economică solidă”.

Expresia indică faptul că UE ține cont de solicitarea pe care Germania a făcut-o în primăvară, când a cerut ca banii europeni să fie alocați doar statelor care privesc cu mare seriozitate guvernanța economică și statul de drept.

Vești proaste și pentru guvernanții României

Un document realizat de DG Regio, discutat joi la Bruxelles de către Comisarul pentru Buget Günther Oettinger cu vicepreședinții Comisiei Europene, consultat de Politico, demonstrează faptul că UE pare dispusă să adreseze îngrijorări mai vechi ale celui mai mare contributor al său, Germania.

”Politicile europene de coeziune trebuie să contribuie la guvernanța economică solidă”, iar aceste politici ”trebuie conexate cu recomandările specifice făcute statelor membre prin intermediul Semestrului European”, arată documentul care analizează mai multe scenarii ale următorului buget multianual european post-Brexit.

Dacă acest principiu s-ar aplica și în prezent, atunci România ar avea un acces problematic la fondurile de coeziune- Semestrul European 2018, dat publicității miercuri, arată: „Având în vedere informaţiile furnizate de autorităţile române în raportul lor precum şi prognozele de toamnă, Comisia a ajuns la concluzia că România nu a luat măsuri eficiente pentru răspunde la recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017”.

Ca urmare, CE a propus Consiliului European să emită o nouă recomandare pentru România, care să conţină o cotă mai mare de ajustare a deficitului structural, de 0,8% din PIB în 2018, faţă de cea de 0,5%, cât prevedea recomandarea emisă în 16 iunie, conform procedurii de abatere semnificativă (Significant Deviation Procedure, SDP).

Situație în care guvernul ar trebui să aleagă: respectă recomandările europene pentru a avea acces la fonduri comunitare sau își continuă aventurile fiscale interne în lipsa oricăror bani europeni.

Asta ca să nu aducem în discuție anchetele OLAF…

Un document de poziție adoptat de guvernul Merkel la începutul anului 2017 cerea UE o mai mare corespondență între alocarea subvențiilor europene și performanțele pe care statul beneficiar le înregistrează în domenii precum reforma economică și domnia legii.

Modul în care funcționează fondurile de coeziune creează un paradox– regiuni puternice din Germania susțin solicitările estului și sudului Europei, însă guvernul central încearcă să evite angajamente financiare suplimentare față de UE după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar și susține ca Londra să plătească o cât mai consistentă factură pentru decizia luată.

Comisia Europeană își sperie membrii cu orori bugetare post-Brexit

Celor mai importante departamente ale Comisiei Europene li s-a cerut să pregătească studii de impact pentru trei scenarii post-Brexit, iar comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, a avut o întrevedere specială joi pe marginea acestor rapoarte cu vicepreședinții Comisiei Europene.

Cele 3 scenarii analizate sunt:

  • păstrarea nivelului actual al finanțării (care include și o creștere care să acopere rata inflației)
  • reducerea cu 15% a bugetului
  • reducerea cu 30% a bugetului

Cea mai pesimistă variantă ar conduce la imposibilitatea plăților de fonduri de coeziune în afara Estului Europei, Ciprului, Greciei și Portugaliei.

Cea mai optimistă variantă, bineînțeles și opțiunea preferată a DG Regio, ar permite inclusiv Germaniei să acceseze fonduri de la Bruxelles pentru regiunea mai puțin dezvoltată din estul țării.

Diminuarea bugetului comunitar cu 12,5%- aproximativ egal cu contribuția britanică curentă- ar avea drept consecință stoparea finanțărilor acordate statelor din Vest prin intermediul programelor europene de dezvoltare regională, arată un studiu al DG Regio consultat de Politico.

În situația în care niciun stat membru nu va contribui suplimentar la bugetul comun după Brexit, UE va fi capabilă să acorde suport ”numai pentru regiunile puțin dezvoltate”, arată studiul. Asta ar însemna că doar statele și regiunile cele mai sărace din UE, acolo unde PIB per capita este mai puțin de 75% din media europeană, vor continua să primească fonduri comunitare.

”Ajutorul acordat Germaniei și Franței continentale ar fi discontinuu, Statele Scandinave și Benelux, Irlanda și Austria nu vor mai primi bani prin intermediul regimului principal de subvenții europene”, arată documentul.

În afara Estului Europei, doar Cipru, Grecia, Portugalia și regiunile din sudul Spaniei și Italiei vor mai avea acces la fondurile de coeziune, care reprezintă o treime din bugetul UE.

Decizia politică a Comisiei Europene în legătură cu următorul buget multianual european, adică dacă Bruxelles va cere statelor membre să plătească mai mult către bugetul comunitar,trebuie stabilită până în mai 2018, când comisarul Oettinger ar trebui să prezinte propunerea următorului exercițiu financiar multianual.

La nivel european, nu este foarte clar nici dacă acest cadru multianual va rămâne de 7 ani, existând deja discuții referitoare la necesitatea de a-l reduce la 5 ani, astfel încât UE să poată ține pasul cu viteza cu care se schimbă lucrurile în Europa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirus politic: epidemia fragilizează poziția președintelui Xi Jinping, cel mai puternic lider de după Mao

Iulian Soare

Autoritățile chineze se luptă să apere reputația guvernului comunist, pe măsură ce epidemia de coronavirus se răspândește și afectează imaginea elitei politice, scrie Washington Examiner.… Mai mult

Stiri

”PNDL trebuie regândit, nu desființat” – președintele Iohannis, la adunarea primarilor de comune:

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis susține continuarea programului PNDL, dar consideră că acesta trebuie regândit, pentru a se stopa risipirea banilor publici pe lucrări inutile. Prezentă și… Mai mult

Europa

Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Victor Bratu

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE… Mai mult

Stiri

Marile companii ale lumii și fabricile lor din China blocate de coronavirus. Lista bunelor intenţii şi teama de recesiune

Adrian N Ionescu

Marile companii occidentale, care au zeci de fabrici în China, fac eforturi timide să repornească activitatea, măcar parţial, în unele din acestea, în vreme ce… Mai mult

Stiri

Mandate nelimitate la conducerea Consiliului Concurenței – legea a fost modificată

Vladimir Ionescu

Guvernul a eliminat în ianuarie limitarea la două mandate a membrilor plenului Consiliului Concurenței, astfel încât funcția de președinte al acestei instituții poate fi deținută… Mai mult

Stiri

Schimbare de încadrare în dosarul accidentului produs de Mario Iorgulescu: procurorii cer arestarea pentru omor

Vladimir Ionescu

Procurorii au cerut luni, Tribunalului București, mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Mario Iorgulescu, acuzat că a provocat un accident rutier în care și-a… Mai mult

Stiri

Prima alianță electorală locală: PSD, ALDE și Pro România, candidați unici în întreg județul Bistrița

Razvan Diaconu

PSD, Pro România și ALDE vor merge împreună în alegerile locale de la nivelul județului Bistrița Năsăud, a anunțat luni președintele PSD Bistrița, Radu Moldovan… Mai mult