Comerțul și serviciile de piață reprezintă cea mai importantă componentă în formarea PIB la nivelul economiilor dezvoltate. Scăderile din acest sector au atins cote alarmante la nivel național, atât în luna mai (cea mai recentă pentru care s-a finalizat prelucrarea datelor colectate), cât și pentru perioada scursă de la începutul acestui an.
Fără a mai fi necesare nici un fel de comentarii, prezentăm sec cea mai importantă porțiune din comunicatul INS, exact așa cum a fost transmis, după care vom comenta fenomenele din spatele cifrelor :
”În luna mai 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scǎzut faţǎ de luna precedentă atât ca serie brută cu 6,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,5%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 5,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scǎzut cu 3,2%.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu autovehicule şi motociclete a scǎzut atât ca serie brută cu 11,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 10,4%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a scǎzut atât ca serie brută cu 9,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,3%.
În perioada 1.I-31.V.2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scǎzut faţă de perioada 1.I-31.V.2012, ca serie brută cu 1,0%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 0,8%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a scǎzut faţă de perioada 1.I-31.V.2012, atât ca serie brută cu 6,3% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,0%.”
Cel mai bun exemplu pentru a înțelege ce se întâmplă, îl regăsim în sectorul auto ( important, deoarece autoturismele reprezintă a doua achiziție ca voloare a unei familii, după locuință). Rezultatele mai slabe pentru luna mai 2013 decât pentru perioada ianuarie – mai 2013 nu reflectă doar o situație de moment ci o evoluție certă pe un trend negativ pe piața internă, în pofida avansului considerabil înregistrat pe partea de producție.
Datele prezentate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme ( APIA) sunt și mai alarmante. Problemele financiare cu care se confruntă gospodăriile și întărzierea cu care statul a demarat într-o variantă nouă și firavă Programul de reînnoire a parcului ( mai bine cunoscut drept ”Programul Rabla”) au contribuit la cifrele de mai jos:
Sunt absolut lăudabile creșterile de peste 40% la producția de autoturisme și cea de aproape 30% a livrărilor la export. Dar vânzările pe piața internă au scăzut cu circa 20%, ceea ce ridică o întrebare. În definitiv, cui îi folosește acest dezechilibru evident între creșterea producției naționale la un produs strategic și reducerea lui în consum.
Eventualul apel la argumentul modificărilor intervenite la taxa de poluare rebotezată timpru de mediu nu ar face decât să scoată și mai mult în relief deficiențele din politicile guvernamentale. Care au reușit contraperformanța de a afecta simultan și nivelul de trai și siguranța circulației pe drumurile publice și calitatea aerului pe care îl respirăm.
Efecte benefice pentru creșterea economică pe calea unui spor semnificativ al producției într-un sector-cheie nu pot fi contestate. E bună și solidă creșterea PIB prin majorarea cotei deținute de producție ( a se citi industrie). Însă începe să semene cu un fenomen mai vechi și binecunoscut, în care noi exportam masiv către alții produse la care nu aveam acces.
La momentul crizei de la finele anilor 90, un bancher străin, de la o bancă retrasă între timp din România, remarca contrastul dintre cifrele oficiale de recul economic și faptul că se înregistra un avans vizibil de nivel de trai pe trio-ul călătorii-mașini-bere ( travels-cars-beers, spunea el în engleză). Acum asistăm la un început de inversă, în care creșterea economică nu se vede mai deloc, ba chiar dimpotrivă, pe componenta de bază a trio-ului amintit.
2 răspunsuri
1.Criza si saracia a golit in asa mod buzunarele, incit nu mai exista bani pentru nimic, inafara de mincare si intretinerea locuintei(cine o are).O treime din popultie n-are bani suficienti nici pentru aceste cheltuieli.
PIB-ul fiind un indicator fictiv, care reflecta cresterea economica a firmelor straine – care duc in tarile de origine profitul si tot ce este rod al muncii nationale – nu mai are nici macar valoare statistica, iar majorarile de preturi ar anula orice efect al cresterii acestuia.
2.Cita vreme datoria externa este imensa, o crestre economica de 2 la suta(daca ar exista si ar fi reala) se duce la plata datoriei externe.Asa ca, „trio-ul bere, masini, calatorii”, a fost inlocuit de „nema bani”,deoarece „cresterea economica” reala este negativa!
lantul trofic economic este rupt intre producator si client, de altfel clientul final este complet disconsiderat in cadrul acestui lant economic elementar si exportul este vazut (ca si pe vremea lui Ceausescu) solutia pentru productia indicegan
atata timp cat analiza nu ia in calculul „macroeconomic” si impactul consumatorului final (zis si client) ei bine, nu o sa intelegeti in ce consta cu adevarat asa zisa CRIZA…