27 februarie, 2013

De patru ani încoace, România bate pasul pe loc în încercarea de a trece pragul de 50% din media UE la productivitatea muncii măsurată prin PIB pe persoană angajată (la paritatea puterilor de cumpărare standard pentru a putea face comparația corect, eliminând diferențele date de nivelurile diferite ale prețurilor).

Cu toate acestea, ar trebui să reținem că țara noastră a înregistrat, de departe, cel mai înalt ritm de ameliorare a productivității din întreaga Uniune Europeană. Indicatorul prezentat în raport cu ținta mișcătoare constituită de media UE, s-a majorat cu 108%, de peste patru ori mai mult decât în Ungaria sau Polonia și mai mult decât dublu în raport cu țările baltice.

Este adevărat că baza foarte scăzută de raportare ne avantajează în acest clasament, dar ea nu poate anula concluzia că ne-am situat în fruntea creșterilor de productivitate din regiune. Asta în pofida unor grupări ce conturează ideea că recurgerea la Consiliul Monetar și stabilirea unui curs fix față de euro a dat rezultate mai bune decât regimul de flotare controlată a monedei naționale.


Excepția care confirmă regula a fost chiar România, și aici rămâne de studiat cum s-a produs acest lucru. Simpla plasare pe anumite coordonate economice, sociale și politice nu e suficientă, fapt ilustrat de cazul util pentru studiul economic al destrămării Cehoslovaciei. Datele arată diferența netă de creștere dintre Slovacia și Cehia, prima având o îmbunătățire aproape triplă a productivității față de media UE.

Ce e de făcut

Pentru a majora acest indicator, există două căi principale, cea extensivă și cea intensivă.

Calea extensivă ar presupune creșterea numărului de ore lucrate, inclusiv prin scurtarea concediilor și eliminarea unor sărbători legale.

Calea intensivă, mai dificilă, presupune o creștere a productivității pe ora lucrată prin procese de producție mai performante.


Pentru a avea o referință și a ne poziționa corect în rândul familiei europene din care facem parte, am centralizat cele mai recente date disponibile ale Eurostat ( pentru anul 2011). Cu precizarea că statistica Eurostat nu a făcut diferențiere între persoanele angajate cu normă întreagă și cele cu normă parțială.

Rezultatele combinării dintre productivitatea pe angajat și cea pe oră lucrată sunt surprinzătoare.

Surprinzător, ordinea marilor economii la productivitatea pe angajat este Franța, Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, cu primele două peste medie, Spania la media Zonei Euro și ultimele două sub media acesteia. Poziționarea Germaniei contrazice clișeele, după cum cea a Japoniei, situată sub media UE nu cadrează cu imaginea supertehnologizată a acestei puteri mondiale.

Statele Unite ale Americii au o valoare net superioară la nivelul productivității pe angajat față de țările europene. Dar la nivelul productivității pe ora lucrată, Olanda și Franța stau la fel de bine, ceea ce înseamnă că diferența se face în plan extensiv și nu în planul intesiv, al calității procesului de producție. În coloana a treia se pot observa ușor aceste două tipuri de abordări față de media UE.

Sub 100% se situează țări unde se lucrează bine și mai puțin, precum Olanda, Germania, Franța, Danemarca etc. La reperul UE de 100% se situează Bulgaria și Slovenia. Peste acest nivel figurează țările unde ”hărnicia” suplimentară vine să îmbunătățească rezultatul economiei, cu Polonia, Ungaria, Estonia, Letonia în prim-plan, pe model americanizat.

România face și ea parte din acest pluton, cu o extensivitate a muncii deja dublă față de cea din SUA ( +14,2%, comparativ cu 7,4%). Ceea ce, alături de experiența franco-germană, nu prea ne indică o deplasare în acest sens. Unde, oricum, ne plasăm peste tandemul diferit ca evoluție a tehnologiei dar cu mentalitate similară, Cehia și Slovacia.

O paralelă intersantă se poate face între Polonia și Grecia. Aproape identice pe varianta extensivă a muncii, dar cu un nivel al productivității pe salariat cu aproape o treime mai mare în Grecia, ele s-au situat la extremele evoluțiilor din perioada de criză. Ceea ce complică deciziile economice, în funcție de politica socială și de redistribuire a veniturilor.

Una peste alta, este în discuție nu doar productivitatea ce poate ameliora nivelul de trai dar și calitatea vieții. Inclusiv a vieții personale și la nivelul dezvoltării umane, dincolo de simplismul indicatorilor cantitativi. Putem alege orice combinație fezabilă de factori pentru a ne apropia de Occident, dar trebuie să fim atenți la ceea ce ne dorim. S-ar putea, până la urmă, să ni se întâmple.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

7 răspunsuri

  1. 🙂 Mai moare un mit: „nemunca” în România. Urît cuvînt. Și prost!
    Și ne întoarcem la clasa managerilor, groparii de facto ai economiei.

  2. Cum nu Basescu e de vina, Tovarase Iaru ? 🙂 Sa dea Domnu’ sa avem manageri ca doamna Gheorghe ,de la Petrom ori ca domnul Stroe, de la Dacia Renault. Ce va pricepeti la toate, Tovarasi „analisti”…Nu-i asa ca-s prea putine televiziunile de stiri, unde sa va expuneti inaltele concepte „neoliberale” ? Las’ ca pleaca el, „Dictatorul” Basescu, iar dvs.,langa Tovarasul Dinescu ,tovarasul Costi Rogozanu, tovarasa Saftoiu, langa nelipsita tovarasa Tatoiu veti putea impune „popo’ului” viziunile socialist-liberale, pe langa care viziunile adevaratilor tovarasi Dulea sau Alexandrina Gainusha vor pali de invidie :)…

  3. Incompetenta clasei politice postdecembriste este demonstrata si recunoscuta de ea insasi dovada fiind facuta prin, apelarea la oragnisme internationale pentru a elabora unele strategii sau politici publice interne ignorind potentialului stiintific autohton.
    In timp ce statele civilizate ale lumii au ca obiectiv principal in programele lor dezvoltarea cercetarii stiintifice sau a „societatii cunoasterii” pentru care aloca fonduri financiare inseminate (6-9%din PIB) in Romania aceasta activitate mai pilpiie doar ca o luminare care urmează sa se stinga definitiv, fara ca cei care cirmuiesc destinele tarii sa schiteze vreun gest. In ciuda acestei ignorante divinitatea in multe competitii stiintifice internationale i-a desemnat pe romani ca fiind printre „asi”, ceea ce dovedeste ca si dumnezeu tine cu poporul roman mai mult decat o fac conducatorii sai ajunsi in functii supreme pe baza unor “siretlicuri” si viclenii politice.
    In acest context ar fi de prisos sa mai vorbim despre cum este valorificat potentialul academic in procesul de elaborare a strategiilor (deciziilor) sau politicilor publice destinate asigurarii binelui general al romanilor. In aceste conditii ce sa mai vorbim de cresterea productivitatii muncii…..

  4. nu vor exista joburi in viitor automatizarea si informatizarea se vor accelera puternic ,
    o masura logica ar fi scurtarea saptamanii de lucru la 35 de ore apoi la 30, nebunii care prevestesc o crestere a consumului masiva se insala amarnic pe majoritatea resurselor naturale deja am atins varful productiei ori suntem aproape, dovada si preturile mari la materiile prime de dupa 2003 deja avem o decada nu este vb de speculatie pe termen scurt.

  5. Fara indoiala, ca sugestia cresterii productivitatii muncii, este salutara.Problema este,ca,pentru a avea o utiltate practca,ea ar trebui formulata pentru tarile in care-si au sediul firmele straine-mama, proprietare si coordonatoare ale filialelor straine, de la noi.
    Pentru cresterea productivitatii economice nationale, clasa politica ar trebui sa reconstruiasca industrial Romania, incit populatia ocupata cu locuri de munca,sa nu fie de numai 20 la suta din cea activa. Fara locuri de munca si intreprinderi, ce productivitate nationala poate avea Romania?
    Acest lucru nu poate suferi nici o schimbare, pina cind analistii nu vor aborda si aceasta tema, urmind ca apoi Guvernul sa si-o insuseasca si demareze procesul de reindustrializare. Pe un teritoriu national slab acoperit doar de firma straine, cu regii si intreprinderi de stat capusate si falimentate, discutia despre cresterea productiitatii muncii, ramine una pur teoretica, „academics”.
    Vizibila dezintegrare a domeniului industriei chimice si metalurgice,deplasata spre tarile cu resurse energetice ieftine este vizibila, necesitind plecarea anlizei economice de la teorie, la practica economica, constructoare de economie durabila – constituita de sectorul industrial prelucrator.

  6. Oferim o solutie completa de management echipamente hardware/software, cresterea productivitatii angajatilor si multe, multe, multe alte facilitati – try&buy bineinteles :). Aceesati optimumdesk.net sau optimumcenter.net

  7. KAKAIA ECONOMIE ,,KAKAIA INDUSTRIE , ,KAKAIA AGRICULTURA… ROMANI AU AJUNS SLUGILE STRAINILOR,LE STERGE SI -FUNDURILE PENRRU NISTE BANUTI PE CARE O MARE PARTE ESTE TALHARITA DE STATUL ROMAN…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

7 răspunsuri

  1. 🙂 Mai moare un mit: „nemunca” în România. Urît cuvînt. Și prost!
    Și ne întoarcem la clasa managerilor, groparii de facto ai economiei.

  2. Cum nu Basescu e de vina, Tovarase Iaru ? 🙂 Sa dea Domnu’ sa avem manageri ca doamna Gheorghe ,de la Petrom ori ca domnul Stroe, de la Dacia Renault. Ce va pricepeti la toate, Tovarasi „analisti”…Nu-i asa ca-s prea putine televiziunile de stiri, unde sa va expuneti inaltele concepte „neoliberale” ? Las’ ca pleaca el, „Dictatorul” Basescu, iar dvs.,langa Tovarasul Dinescu ,tovarasul Costi Rogozanu, tovarasa Saftoiu, langa nelipsita tovarasa Tatoiu veti putea impune „popo’ului” viziunile socialist-liberale, pe langa care viziunile adevaratilor tovarasi Dulea sau Alexandrina Gainusha vor pali de invidie :)…

  3. Incompetenta clasei politice postdecembriste este demonstrata si recunoscuta de ea insasi dovada fiind facuta prin, apelarea la oragnisme internationale pentru a elabora unele strategii sau politici publice interne ignorind potentialului stiintific autohton.
    In timp ce statele civilizate ale lumii au ca obiectiv principal in programele lor dezvoltarea cercetarii stiintifice sau a „societatii cunoasterii” pentru care aloca fonduri financiare inseminate (6-9%din PIB) in Romania aceasta activitate mai pilpiie doar ca o luminare care urmează sa se stinga definitiv, fara ca cei care cirmuiesc destinele tarii sa schiteze vreun gest. In ciuda acestei ignorante divinitatea in multe competitii stiintifice internationale i-a desemnat pe romani ca fiind printre „asi”, ceea ce dovedeste ca si dumnezeu tine cu poporul roman mai mult decat o fac conducatorii sai ajunsi in functii supreme pe baza unor “siretlicuri” si viclenii politice.
    In acest context ar fi de prisos sa mai vorbim despre cum este valorificat potentialul academic in procesul de elaborare a strategiilor (deciziilor) sau politicilor publice destinate asigurarii binelui general al romanilor. In aceste conditii ce sa mai vorbim de cresterea productivitatii muncii…..

  4. nu vor exista joburi in viitor automatizarea si informatizarea se vor accelera puternic ,
    o masura logica ar fi scurtarea saptamanii de lucru la 35 de ore apoi la 30, nebunii care prevestesc o crestere a consumului masiva se insala amarnic pe majoritatea resurselor naturale deja am atins varful productiei ori suntem aproape, dovada si preturile mari la materiile prime de dupa 2003 deja avem o decada nu este vb de speculatie pe termen scurt.

  5. Fara indoiala, ca sugestia cresterii productivitatii muncii, este salutara.Problema este,ca,pentru a avea o utiltate practca,ea ar trebui formulata pentru tarile in care-si au sediul firmele straine-mama, proprietare si coordonatoare ale filialelor straine, de la noi.
    Pentru cresterea productivitatii economice nationale, clasa politica ar trebui sa reconstruiasca industrial Romania, incit populatia ocupata cu locuri de munca,sa nu fie de numai 20 la suta din cea activa. Fara locuri de munca si intreprinderi, ce productivitate nationala poate avea Romania?
    Acest lucru nu poate suferi nici o schimbare, pina cind analistii nu vor aborda si aceasta tema, urmind ca apoi Guvernul sa si-o insuseasca si demareze procesul de reindustrializare. Pe un teritoriu national slab acoperit doar de firma straine, cu regii si intreprinderi de stat capusate si falimentate, discutia despre cresterea productiitatii muncii, ramine una pur teoretica, „academics”.
    Vizibila dezintegrare a domeniului industriei chimice si metalurgice,deplasata spre tarile cu resurse energetice ieftine este vizibila, necesitind plecarea anlizei economice de la teorie, la practica economica, constructoare de economie durabila – constituita de sectorul industrial prelucrator.

  6. Oferim o solutie completa de management echipamente hardware/software, cresterea productivitatii angajatilor si multe, multe, multe alte facilitati – try&buy bineinteles :). Aceesati optimumdesk.net sau optimumcenter.net

  7. KAKAIA ECONOMIE ,,KAKAIA INDUSTRIE , ,KAKAIA AGRICULTURA… ROMANI AU AJUNS SLUGILE STRAINILOR,LE STERGE SI -FUNDURILE PENRRU NISTE BANUTI PE CARE O MARE PARTE ESTE TALHARITA DE STATUL ROMAN…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: