Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

La obiect

Gig economy – România e pe media UE la lucrătorii principali

Aproximativ 58% din persoanele a căror principală sursă de venituri este realizată prin intermediul platformelor online au cel puțin studii terțiare nonuniversitare, conform unei analize… Mai mult

23.10.2019

Cronicile

Valentin Lazea / Creșterea Produsului Intern Brut: dorințe, posibilități, probleme

de Valentin Lazea 8.1.2014

După mai bine de două decenii, România a ajuns la o anumită stabilitate macroeconomică similară (iar în unele cazuri, superioară) celei din țările dezvoltate ale Europei.

Această stabilitate poate fi descrisă metaforic drept „dominanța cifrei 2”: deficit bugetar de circa 2 la sută din PIB, deficit de cont curent de aproximativ 2 la sută din PIB, o rată a inflației de circa 2 la sută pe an, o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de aproximativ 2 la sută pe an.

Problema care se va pune este de a accelera creșterea PIB de la 2 la sută pe an la 3,5-4 la sută pe an, fără a afecta ceilalți indicatori macroeconomici.
În subsidiar, trebuie dat răspunsul la trei întrebări:

1) de ce este nevoie de o accelerare a ritmului creșterii economice?
2) care este PIB potențial în prezent?
3) ce se poate face concret pentru a crește PIB potențial?

Răspunsul la prima întrebare pare evident: o creștere economică mai rapidă convine tuturor (politicieni, antreprenori comercianți, bancheri, consumatori) deoarece crește bunăstarea generală și individuală, rezolvând în paralel și o serie de probleme sociale.

Mai există însă un argument, legat de posibilitatea aderării la zona euro: în prezent, PIB/locuitor în România (ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare) reprezintă circa 50% din media Uniunii Europene. Țările cele mai sărace care au fost primite în zona euro au fost Estonia (în 2011), cu un PIB/locuitor ajustat de 66% din media UE și Letonia (în 2014), cu un PIB/locuitor ajustat de 60% din media UE. Este puțin probabil ca zona euro să-și deschidă porțile unui stat-candidat având PIB/locuitor mai mic decât nivelurile respective, deoarece ar însemna să creeze probleme mari atât sieși, cât și statului respectiv.

Or, pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, România ar trebui să crească, timp de zece ani, cu 2 la sută mai repede decât media Uniunii Europene. Cât timp UE crește cu 0 la sută pe an, iar România cu 2 la sută pe an, acest deziderat este îndeplinit. Dar când UE își va relua ritmul normal de creștere de 1,5-2 la sută pe an, România va trebui să crească cu 3,5-4 la sută pe an, pentru a păstra diferențialul de 2% și pentru atingerea țintei (modeste) de 60% la PIB/locuitor ajustat în zece ani.

Astfel, ajungem la răspunsul la cea de a doua întrebare, privind nivelul PIB potențial din prezent. Pe baza factorilor care concură la crearea acestuia (capital, forță de muncă, productivitate) se poate estima că nivelul său actual este de circa 2 la sută pe an. (PIB efectiv diferă de PIB potențial cu ±1 la sută pe an, în funcție de anul agricol mai bun sau mai slab).

Cum se explică reducerea creșterii potențiale de la circa 5 la sută în perioada dinaintea crizei la aproximativ 2 la sută în prezent? Este suficient să analizăm evoluția celor trei factori menționați :

a) capitalul are ca principală componentă Investițiile Străine Directe (ISD). În intervalul 2004-2008, acestea au crescut, în medie, cu 7,2 miliarde euro /an. În următorii cinci ani, 2009-2013, creșterea medie a ISD a fost de numai 2,3 miliarde euro/an. Așadar, economia, a trebuit să se descurce cu intrări medii anuale cu 5 miliarde euro mai mici. O modalitate de a compensa acest handicap l-ar fi constituit atragerea în integralitate a fondurilor europene nerambursabile, dar după cum știm, de abia în ultimul an (2013) intrările de astfel de fonduri au depășit 3 miliarde euro.

b) forța de muncă a înregistrat un fenomen foarte grav, în sensul că dividendul demografic al cohortelor noi de tineri intrați în câmpul muncii (cei născuți înainte de 1991) s-a transformat într-o pierdere demografică. Astfel, dacă în intervalul 1986-1990 s-au născut, în medie, câte 365 mii de copii pe an (care au intrat în forța de muncă la împlinirea vârstei de 18 ani, în perioada 2004-2008), în intervalul 1991-1995 s-au născut în medie câte 253 mii de copii pe an (care au intrat în forța de muncă în perioada 2009-2013). Așadar, o pierdere de 110 mii tineri pe an, care explică și ea în bună parte scăderea PIB potențial post-criză. (Efectele migrației sunt ambigui, deoarece au afectat ambele perioade analizate, atât înainte, cât și după criză).

O modalitate de a compensa această scădere ar fi fost aplicarea riguroasă a prevederilor legale privind creșterea vârstei medii de pensionare, la 59,5 la femei și la 64,5 la bărbați (în 2013). În realitate, vârsta medie de pensionare efectivă este cu 5 ani mai mică decât cea prevăzută în lege.

c) productivitatea este singurul dintre cei trei factori de producție care s-a îmbunătățit, dar numai în unele sectoare, precum industria. În agricultură, circa 3 milioane de fermieri rămân cantonați în exploatări de subzistență sau de semi-subzistență, cu o productivitate extrem de scăzută.

Făcând suma celor de mai sus, înțelegem de ce, obiectiv vorbind, creșterea potențială a PIB s-a diminuat de la circa 5 la sută în perioada ante-criză la circa 2 la sută în perioada post-criză.

O forțare a creșterii peste acest nivel prin mijloace nominale (politică fiscală, monetară, salarială) nu este sustenabilă și este de natură a afecta echilibrele macroeconomice greu dobândite. Iar inversarea inevitabilă a acestor politici nominale poate aduce costuri mai mari decât beneficiile inițiale. Iată de ce, dacă se dorește o accelerare a creșterii economice pe baze sustenabile este nevoie de măsuri în sfera reală a economiei.

Cu acestea, ajungem la răspunsul la cea de a treia întrebare, privind măsurile concrete care se pot lua pentru a maximiza factorii de creștere a PIB.

1) în sfera capitalului devine și mai evidentă necesitatea atragerii cât mai depline a fondurilor europene nerambursabile. Criticile pentru slaba performanță de până acum s-au focalizat asupra birocrației române și comunitare.
În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate, o vină substanțială pentru slaba atragere de fonduri europene având-o și beneficiarii (mulți dintre care au considerat că pot începe o afacere exclusiv cu bani împrumutați, fără vreo contribuție proprie), firmele de consultanță și proiectare (multe din ele au livrat proiecte
copy-paste, dovedite ulterior a fi nebancabile), băncile (o parte din ele nedorind să se complice cu activități dificile și consumatoare de timp) etc. Numai o schimbare cuprinzătoare a tuturor acestor practici ar putea asigura o atragere superioară a fondurilor europene atât de necesare pentru accelerarea creșterii economice.

2) în materie de forță de muncă, în afară de politici pro-natalitate, care însă dau rezultate pe termen lung, se poate avea în vedere o măsură cu efecte imediate: stimularea rămânerii în cadrul forței de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile și dornice să continue să muncească. România are una dintre cele mai mici rate de participare a respectivei categorii de vârstă, în cadrul Uniunii Europene. (Subliniem că nu este vorba de a amâna administrativ vârsta de pensionare, ci de o decizie liber consimțită de a rămâne în câmpul muncii).

Pentru acesta însă, trebuie depășite două obstacole:

  • primul constă în prejudecata că orice vârstnic rămas în câmpul muncii ocupă locul unui tânăr. Această logică, de tip sau/sau, este valabilă în cadrul țărilor cu o forță de muncă în creștere. Dar pentru țările cu o forță de muncă în scădere, precum România, logica care ar trebui să prevaleze este cea de tip și/și, în sensul că este nevoie de participarea atât a tinerilor, cât și a vârstnicilor doritori să lucreze.
  • Al doilea obstacol este mai pervers și are în vedere obiceiul larg răspândit de a cumula pensia de la stat cu un venit obținut, de regulă, în sectorul informal al economiei. Numai așa se explică de ce mulți preferă să se pensioneze cu 5 ani mai devreme de vârsta legală, în pofida sărăciei clamate. Probabil că penalizările pentru ieșirea anticipată la pensie ar trebui înăsprite, ceea ce ar face mai puțin atractivă cumularea unei pensii mici cu un salariu obținut „la negru” (tot mic).Este de așteptat că, în sine, această măsură nu ar îmbunătăți rata totală de participare în forța de muncă (ci doar ar transfera o parte a forței de muncă ocupate în economia informală înspre economia formală). În schimb, această măsură ar contribui la îmbunătățirea raportului de dependență (număr de pensionari ce revin la un salariat) și, degrevând bugetul de o cheltuială în plus, ar asigura o rezervă bugetară pentru accelerarea creșterii economice.

3) în sfârșit, în ceea ce privește creșterea productivității muncii, sunt zeci de măsuri ce pot fi luate, de la îmbunătățirea infrastructurii la stimularea cercetării-dezvoltării, de la înlocuirea tehnologiilor mari consumatoare de energie la plățile on-line etc.

O măsură cu impact major însă ar fi trecerea fermierilor de subzistență și de semi-subzistență dinspre agricultura de slabă productivitate înspre activități cu productivitate sporită (mica industrie, servicii) sau chiar spre agricultura făcută pe baze comerciale (mari exploatații sau asocieri de fermieri). Pentru acesta însă este nevoie de accelerarea dotării satelor cu infrastructura necesară (electricitate, apă, canalizare, drumuri asfaltate). În acest sens, presiunea exercitată de Uniunea Europeană asupra României pentru modernizarea zonelor rurale este de bun augur.

În concluzie, pentru a nu deteriora echilibrele macroeconomice cu greu dobândite și pentru a accelera intrarea României în zona euro, este nevoie de o creștere economică sustenabilă în ritmuri superioare. Aceasta însă nu poate fi obținută prin politici nominale (fiscale, monetare, salariale), atât de îndrăgite de politicieni deoarece sunt ușoare, ci prin măsuri în sfera reală a economiei, mai greu de implementat, deoarece afectează grupuri de interese. Respectivele măsuri ar trebui să vizeze toate trei „ingredientele” care intră în componența PIB, respectiv capitalul, forța de muncă și productivitatea.

***
Valentin Lazea este Economist-șef al BNR.
Opiniile prezentate în acest articol sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2014

4 comentarii

  1. ACVILA
    10.1.2014, 11:17 pm

    Cresterea de 2 la suta este pastrata pe perioada cand UE stagneaza sau nu creste cand UE va creste cu 1,5 -2% pe an se va accelera si cresterea Romaniei doar intiatii stiu ca o parte din crestere e mascata in PIB pastrata pt vremuri grele sau cand e nevoie , e un fenomen ce-l stiu toti nu e nou si face parte din strategia de aparare nationala a unei tari nu e nimic nou important e sa avem crestere reala permanenta sustenabila ca in 10 ani sa aderam la EURO.

    In cifre probabil GDP/PPS va creste cu aprox 28% plus minu 5% iata forecastul

    http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_future_GDP_(PPP)_per_capita_estimates

  2. Lolita P
    13.1.2014, 4:05 pm

    “obiceiul larg răspândit de a cumula pensia de la stat cu un venit obținut, de regulă, în sectorul informal al economiei. Numai așa se explică de ce mulți preferă să se pensioneze cu 5 ani mai devreme de vârsta legală, în pofida sărăciei clamate.” Domnule LAZEA, nu v-a trecut prin cap faptul ca cei care se pensioneaza anticipat (cu o pensie semnificativ mai mica) o fac pentru ca NU AU alt venit? Pentru ca nu ii angajeaza nimeni? Sau va inchipuiti ca oamenii renunta deliberat la un serviciu cu cativa ani inainte de pensionare doar pentru placerea de a fenta statul?
    “Probabil că penalizările pentru ieșirea anticipată la pensie ar trebui înăsprite, ceea ce ar face mai puțin atractivă cumularea unei pensii mici cu un salariu obținut „la negru”” Ce spuneti e ridicol si are un puternic iz fascist.

  3. ion ionita
    8.2.2014, 11:20 am

    ■ion ionita
    08-02-2014
    1.In legatura cu rolul factorului -Resurse umane- as dori sa fac cateva completari. Efectul sau la cresterea PIB est puternic corelat cu productivitatea muncii si calitatea produselor/serviciilor realizate. Intrucat evolutia structurii economiei (a sortimentului de produse), atat din industrie si servicii, cat si din agricultura are tendinta de a se realiza pe baza unor tehnici superioare, calitatea fortei de munca este hotaratoare si trebuie sa primeze ca importanta fata de cantitatea fortei de munca. Ca urmare, preocuparea trebuie sa ramana in continuare pe invatamant.

    2. In legatura cu prejudecata că orice vârstnic rămas în câmpul muncii ocupă locul unui tânăr, viata demonstreaza ca aceasta nu este adevarata si luarea ei in consideratie la stabilirea deciziilor in domeniu contravine celor aratate la primul punct. O asemenea logica nu este valabila nici macar in țările cu o forță de muncă în creștere. Criteriu care poate conduce la decizii eficiente in domeniu este contributia, valoarea adaugata pe care salariatul o poate aduce prin munca sa.De aceea problema ar trebui lasata la nivelul patronului, al conducatorilor de organizatii. Ei sunt cei mai interesati sa faca o selectie a fortei de munca, ei isi cunosc salariatii, deci ei sa hotarasca daca salariatul care indeplineste conditiile de pensionare mai poate fi sau nu retinut.

  4. ion ionita
    23.7.2014, 10:49 am

    In legatura cu pensionarea salariatilor. Nu am inteles niciodata de ce statul trebuie sa se preocupe atat de mult de aceasta problema. Legi peste legi, fixari de varste, toate cu impact nedorit asupra fondului de pensii. Dupa parerea mea aceasta problema ar putea sa fie rezolvata foarte simplu si fara interventia permanenta a guvernului. Cred ca ar fi indeajuns sa se fixeze, printr-o lege, varsta minima de pensionare care sa fie strict respectata. Evident, ma refer la pensionarea normala, de varsta. In continuare decizia de pensionare sa se rezolve intre salariat si angajator. Daca salariatul vrea sa mai lucreze peste varsta standard, hotararea o va lua angajatorul, bineinteles in functie de aprecierea utilitatii pastrarii acestuia. Mentinerea salariatului in productie inseamna alegerea salariului in locul pensiei. Prin acest sistem statul nu s-ar mai preocupa decat de respectarea legii privind varsta de pensionare.
    In legatura cu ocuparea locurilor de munca de cei pensionabili in detrimentul tinerilor, cred ca este o judecata gresita.In mod practic pentru angajatori nu conteaza varst salariatilor, ci profitul pe care il poate aduce.Ca urmare, se poate face o selectie benefica pentu angajatori si pentru evolutia economiei. Va apare astfel si o concurenta profesionala, cu impacti pozitiv asupra dezvoltarii profesionale.Acest model se potriveste cel mai bine pentru tara noastra cu o forță de muncă în scădere si o productivitate a muncii inca redusa.

Lăsați un comentariu


Mobile sticky

Rezultate provizorii: Klaus Iohannis – 37,79, Viorica Dăncilă – 22,33, Dan Barna – 14,94

Razvan Diaconu

Update. AEP a finalizat numărătoarea voturilor exprimate în țară și în Diaspora pentru cei 14 candidați la alegerile prezidențiale. Rezultatul, provizoriu, este: Klaus Iohannis –… Mai mult

Stiri

Exit-poll (fără 700.000 de voturi din diaspora): Klaus Iohannis 39%, Viorica Dăncilă 22,5%, Dan Barna 16,4%

Razvan Diaconu

Exit-poll realizat de Curs/Avangarde arată că actualul președinte, Klaus Iohannis, și președintele PSD, Viorica Dăncilă, sunt cei doi candidați care se vor confrunta în turul… Mai mult

Europa

35% din germani vor avea rădăcini în străinătate, în 2040. Românii, comunitatea cea mai numeroasă stabilită anul trecut în Germania

Mariana Bechir

Cel puțin 35% din locuitorii Germaniei vor fi migranți sau descendenți din migranți, peste 20 de ani, a declarat, pentru Deutsche Welle, Herbert Brücker, șeful… Mai mult

Stiri

Răspuns dur al Germaniei pentru președintele Emmanuel Macron, care a afirmat că NATO este în ”moarte cerebrală”

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a avertizat, duminică, Franța, cu privire la subminarea NATO, în cel mai dus răspuns dat de Berlin de… Mai mult

Stiri

Incidente la vot. MAI a intervenit în 17 cazuri

Vladimir Ionescu

17 sesizări de posibile incidente electorale care au legătură cu desfășurarea alegerilor au fost înregistrate la nivel național de la deschiderea secțiilor de votare, a… Mai mult

Stiri

Doi din zece români recunosc că au distribuit știri false pe rețelele de socializare

Vladimir Ionescu

Doi din zece români recunosc că au distribuit știri false pe rețelele de socializare, în condițiile în care aproape jumătate sunt de părere că acestea… Mai mult

Stiri

Alegeri prezidențiale: Prezența la vot din oră în oră

Razvan Diaconu

UPDATE – ora 21,00: Prezența la vot, la închiderea urnelor a fost de 47,66%, mai mică decât îm urmă cu cinci ani (52,31%). UPDATE –… Mai mult