proces monetar-material caracterizat prin scăderea durabilă pe termen lung a nivelului preţurilor, scădere rezultată dintr-un ansamblu de măsuri care vizează restrângerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra
diminuarea treptată a valorii capitalului fix, survenită în cursul perioadei de funcţionare, ca urmare a uzurii normale şi învechirii previzibile. Deprecierea se referă la consumul de capital fix care
dezechilibru monetar concretizat în restrângerea cererii de monedă, în condiţiile în care volumul producţiei naţionale rămâne acelaşi sau chiar creşte. Cauzele d.e. sunt multiple: restrângerea economiei de
GERARD (n. 1921), economist american de origine franceză. A studiat, mai întâi, la Şcoala Normală Superioară din Paris, apoi la Universitatea Sorbona, unde şi-a susţinut teza de doctor în economie
acţiune de comportament economic raţional care vizează alegerea unei soluţii din mai multe posibile, bazată pe considerente economice, dar şi psihologice, sociologice, politice ş.a. Se disting decizii la nivel
acţiune coordonată, al cărei scop principal constă în evitarea grupării şi concentrării centrelor de decizie, atât în planul zonelor geografice, cât şi în cel al eşaloanelor de responsabilitate.
se determină ca diferenţă între P.I.B. actual (efectiv) şi P.I.B. potenţial. El este generat de şomajul ciclic, cauzat de insuficienţa cererii agregate (v. Şomaj).
soldul negativ al bugetului public între veniturile încasate şi cheltuielile efectuate până la încheierea execuţiei bugetare. El reflectă acea stare a bugetului public în care cheltuielile depăşesc veniturile.
perioada scursă până când rezultatele unui mix de politici macroeconomice devin vizibile. Orice politică macroeconomică are asociate patru tipuri de decalaje temporale: 1. decalajul de recunoaştere – perioada de
(v. BALANŢA COMERCIALĂ) DEFICIT AL BALANŢEI DE PLĂŢI, sumă cu care plăţile (cheltuielile) din cadrul balanţei depăşesc încasările (veniturile), adică soldul negativ al balanţei. D.b. de p. este în general
operaţie de reducere a cheltuielilor înscrise în bugetul de stat prin transferul unei părţi a lor într-un cont special sau în contul unei colectivităţi teritoriale.
diminuare a puterii de cumpărare a monedei naţionale în procesul schimbului, îndeosebi ca urmare a inflaţiei prelungite şi a dezechilibrului balanţei de plăţi. D.m. se manifestă în raport
piaţă sau segment de piaţă, în sens geografic (regiune, zonă, ţară străină), pe care se comercializează cantităţi mari de mărfuri în condiţii avantajoase. D. face obiectul strategiei de piaţă atunci când agenţii
formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, în care sfera cererii este restrânsă, existând doar doi cumpărători. Fiind singurii purtători ai cererii în ceea ce priveşte bunul respectiv,
fonduri plasate într-o instituţie de credit (bancă comercială, casă de economii, cooperativă de credit sau alte instituţii financiare cu drept de a primi depozite), care pot fi eliberate
> (v. DECALAJ ECONOMIC) DECALAJ TEHNOLOGIC, (1) diferenţa în nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, în gradul de înzestrare tehnică a muncii, de dotare a producţiei cu tehnica şi
persoană fizică sau juridică care primeşte, de la o altă persoană, bunuri economice sau sume de bani, având obligaţia să le restituie la o dată dinainte stabilită, numită scadenţă, împreună cu dobânda sau
proces prin care o sumă poate fi scăzută dintr-o sumă totală în anumite scopuri. De exemplu, în anumite sisteme fiscale, impozitarea venitului permite scăderea cheltuielile cu dobânzile pentru
soldul care arată insuficienţa resurselor în raport cu nevoile sau a veniturilor faţă de cheltuieli, la un moment dat (v. Deficit al balanţei de plăţi, Deficit bugetar).
indicele implicit al preţurilor produsului intern brut (P.I.B.). Dacă avem în vedere utilizarea finală, mărimea P.I.B. este egală cu diferenţa între valoarea bunurilor finale şi cea a bunurilor
proces monetar-material caracterizat prin scăderea durabilă pe termen lung a nivelului preţurilor, scădere rezultată dintr-un ansamblu de măsuri care vizează restrângerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra
diminuarea treptată a valorii capitalului fix, survenită în cursul perioadei de funcţionare, ca urmare a uzurii normale şi învechirii previzibile. Deprecierea se referă la consumul de capital fix care
dezechilibru monetar concretizat în restrângerea cererii de monedă, în condiţiile în care volumul producţiei naţionale rămâne acelaşi sau chiar creşte. Cauzele d.e. sunt multiple: restrângerea economiei de
GERARD (n. 1921), economist american de origine franceză. A studiat, mai întâi, la Şcoala Normală Superioară din Paris, apoi la Universitatea Sorbona, unde şi-a susţinut teza de doctor în economie
acţiune de comportament economic raţional care vizează alegerea unei soluţii din mai multe posibile, bazată pe considerente economice, dar şi psihologice, sociologice, politice ş.a. Se disting decizii la nivel
acţiune coordonată, al cărei scop principal constă în evitarea grupării şi concentrării centrelor de decizie, atât în planul zonelor geografice, cât şi în cel al eşaloanelor de responsabilitate.
se determină ca diferenţă între P.I.B. actual (efectiv) şi P.I.B. potenţial. El este generat de şomajul ciclic, cauzat de insuficienţa cererii agregate (v. Şomaj).
soldul negativ al bugetului public între veniturile încasate şi cheltuielile efectuate până la încheierea execuţiei bugetare. El reflectă acea stare a bugetului public în care cheltuielile depăşesc veniturile.
perioada scursă până când rezultatele unui mix de politici macroeconomice devin vizibile. Orice politică macroeconomică are asociate patru tipuri de decalaje temporale: 1. decalajul de recunoaştere – perioada de
(v. BALANŢA COMERCIALĂ) DEFICIT AL BALANŢEI DE PLĂŢI, sumă cu care plăţile (cheltuielile) din cadrul balanţei depăşesc încasările (veniturile), adică soldul negativ al balanţei. D.b. de p. este în general
operaţie de reducere a cheltuielilor înscrise în bugetul de stat prin transferul unei părţi a lor într-un cont special sau în contul unei colectivităţi teritoriale.
diminuare a puterii de cumpărare a monedei naţionale în procesul schimbului, îndeosebi ca urmare a inflaţiei prelungite şi a dezechilibrului balanţei de plăţi. D.m. se manifestă în raport
piaţă sau segment de piaţă, în sens geografic (regiune, zonă, ţară străină), pe care se comercializează cantităţi mari de mărfuri în condiţii avantajoase. D. face obiectul strategiei de piaţă atunci când agenţii
formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, în care sfera cererii este restrânsă, existând doar doi cumpărători. Fiind singurii purtători ai cererii în ceea ce priveşte bunul respectiv,
fonduri plasate într-o instituţie de credit (bancă comercială, casă de economii, cooperativă de credit sau alte instituţii financiare cu drept de a primi depozite), care pot fi eliberate
> (v. DECALAJ ECONOMIC) DECALAJ TEHNOLOGIC, (1) diferenţa în nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, în gradul de înzestrare tehnică a muncii, de dotare a producţiei cu tehnica şi
persoană fizică sau juridică care primeşte, de la o altă persoană, bunuri economice sau sume de bani, având obligaţia să le restituie la o dată dinainte stabilită, numită scadenţă, împreună cu dobânda sau
proces prin care o sumă poate fi scăzută dintr-o sumă totală în anumite scopuri. De exemplu, în anumite sisteme fiscale, impozitarea venitului permite scăderea cheltuielile cu dobânzile pentru
soldul care arată insuficienţa resurselor în raport cu nevoile sau a veniturilor faţă de cheltuieli, la un moment dat (v. Deficit al balanţei de plăţi, Deficit bugetar).
indicele implicit al preţurilor produsului intern brut (P.I.B.). Dacă avem în vedere utilizarea finală, mărimea P.I.B. este egală cu diferenţa între valoarea bunurilor finale şi cea a bunurilor
