DUOPSON
octombrie 2, 2024
formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, în care sfera cererii este restrânsă, existând doar doi cumpărători. Fiind singurii purtători ai cererii în ceea ce priveşte bunul respectiv,
formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, în care sfera cererii este restrânsă, existând doar doi cumpărători. Fiind singurii purtători ai cererii în ceea ce priveşte bunul respectiv,
denumire dată unei economii cu două sisteme economice care se juxtapun şi este caracteristică ţărilor subdezvoltate. În acest sens există un sector tradiţional rural relevant pentru un sistem precapitalist şi
piaţă oligopolistă unde operează numai doi ofertanţi. În această situaţie, orice decizie a unui ofertant, cum ar fi creşterea sau reducerea preţului, afectează situaţia celuilalt, ceea ce îl determină să reacţioneze.
>, componentă a unui mecanism de control al poluării în S.U.A., introdus în 1990 printr-un amendament la Legea privind puritatea aerului, ce înlocuieşte sistemul bazat pe
(D.S.T.), instrument monetar internaţional care serveşte în principal ca unitate monetară de cont şi de rezervă. Sunt create de Fondul Monetar Internaţional din anul 1970 şi folosite pentru
>, venitul sau remuneraţia plătită sau primită pentru serviciul unui capital în condiţiile în care aceasta nu este capitalizată. În practică, d.s. este mai rar folosită, dar
>, venitul sau remuneraţia plătită sau primită pentru serviciul unui capital în condiţiile în care aceasta nu este capitalizată. În practică, d.s. este mai rar folosită, dar
venitul sau remuneraţia plătită sau primită pentru serviciul unui capital în condiţiile capitalizării sale. Aceasta presupune transfor- marea dobânzii primite în capital, ajungându-se astfel să se calculeze dobândă la
>, remunerarea efectivă a unui capital în expresie monetară la preţul pieţei. D.n. foarte dinamică, instabilă, oscilantă sau volatilă. Mărimea sa este determinată de: a) mărimea capitalului cu care este
proces istoric de diferenţiere, desprindere şi separare a diferitelor genuri de activităţi şi fixarea acestora ca domenii distincte, de sine-stătătoare prin funcţiile şi rolul îndeplinit, devenind activităţi specializate.
>, premisă a combinării factorilor de producţie care reflectă posibilitatea unui factor de producţie de a se împărţi în unităţi simple, în subunităţi omogene fără a fi afectată calitatea
spe- cializarea economiilor naţionale ale diferitelor ţări în conformitate cu principiul avantajului comparativ. D.m. a m. reflectă relaţiile care se stabilesc între statele lumii în procesul dezvoltării producţiei şi comerţului mondial,
activităţile economice şi de altă natură prin care bunurile materiale şi serviciile sunt orientate prin intermediul pieţei spre destinaţiile lor, precum şi procesele de distribuire şi redistribuire prin care venitul
(v. DISTRIBUŢIE A VENITURILOR) Distribuţie microeconomică a veniturilor (v. DISTRIBUŢIE A VENITURILOR) DIVERSIFICARE, (1) proces de lărgire a gamei de bunuri oferite de către o firmă şi (sau) de
operaţiune prin care se determină valoarea actuală a unui venit viitor, luându-se în consideraţie raportul dintre cererea şi oferta de bunuri şi de active financiare, evoluţia costurilor,
acele instru- mente monetare care formează (prin care se constituie) masa monetară în sens restrâns (banii propriu-zişi). D.m. constau din: moneda divizionară; biletele băncii de emisiune; depozitele la vedere
cotă-parte, procent din valoarea titlurilor de credit încasat de către bănci, ca urmare a cumpărării acestora înainte de scadenţă.
expresie a evoluţiei, în timp, a fenomenelor şi proceselor economice dintr-o ţară, concretizată în creşteri sau diminuări ale producţiei, produsului intern brut etc. D.e. se exprimă în mărimi absolute şi relative,
pierdere generată de diferenţa de mărime dintre nivelul cel mai mic al cursului unei monede sau al unei hârtii de valoare, comparativ cu valoarea nominală a acestora. D. este
model dinamic de adaptare reciprocă a forţelor pieţei, în cadrul căruia modificările preţurilor şi a cantităţilor se realizează în funcţie de reacţia întârziată a ofertei. D.p. de p. este reprezentarea procesului de
formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, în care sfera cererii este restrânsă, existând doar doi cumpărători. Fiind singurii purtători ai cererii în ceea ce priveşte bunul respectiv,
denumire dată unei economii cu două sisteme economice care se juxtapun şi este caracteristică ţărilor subdezvoltate. În acest sens există un sector tradiţional rural relevant pentru un sistem precapitalist şi
piaţă oligopolistă unde operează numai doi ofertanţi. În această situaţie, orice decizie a unui ofertant, cum ar fi creşterea sau reducerea preţului, afectează situaţia celuilalt, ceea ce îl determină să reacţioneze.
>, componentă a unui mecanism de control al poluării în S.U.A., introdus în 1990 printr-un amendament la Legea privind puritatea aerului, ce înlocuieşte sistemul bazat pe
(D.S.T.), instrument monetar internaţional care serveşte în principal ca unitate monetară de cont şi de rezervă. Sunt create de Fondul Monetar Internaţional din anul 1970 şi folosite pentru
>, venitul sau remuneraţia plătită sau primită pentru serviciul unui capital în condiţiile în care aceasta nu este capitalizată. În practică, d.s. este mai rar folosită, dar
>, venitul sau remuneraţia plătită sau primită pentru serviciul unui capital în condiţiile în care aceasta nu este capitalizată. În practică, d.s. este mai rar folosită, dar
venitul sau remuneraţia plătită sau primită pentru serviciul unui capital în condiţiile capitalizării sale. Aceasta presupune transfor- marea dobânzii primite în capital, ajungându-se astfel să se calculeze dobândă la
>, remunerarea efectivă a unui capital în expresie monetară la preţul pieţei. D.n. foarte dinamică, instabilă, oscilantă sau volatilă. Mărimea sa este determinată de: a) mărimea capitalului cu care este
proces istoric de diferenţiere, desprindere şi separare a diferitelor genuri de activităţi şi fixarea acestora ca domenii distincte, de sine-stătătoare prin funcţiile şi rolul îndeplinit, devenind activităţi specializate.
>, premisă a combinării factorilor de producţie care reflectă posibilitatea unui factor de producţie de a se împărţi în unităţi simple, în subunităţi omogene fără a fi afectată calitatea
spe- cializarea economiilor naţionale ale diferitelor ţări în conformitate cu principiul avantajului comparativ. D.m. a m. reflectă relaţiile care se stabilesc între statele lumii în procesul dezvoltării producţiei şi comerţului mondial,
activităţile economice şi de altă natură prin care bunurile materiale şi serviciile sunt orientate prin intermediul pieţei spre destinaţiile lor, precum şi procesele de distribuire şi redistribuire prin care venitul
(v. DISTRIBUŢIE A VENITURILOR) Distribuţie microeconomică a veniturilor (v. DISTRIBUŢIE A VENITURILOR) DIVERSIFICARE, (1) proces de lărgire a gamei de bunuri oferite de către o firmă şi (sau) de
operaţiune prin care se determină valoarea actuală a unui venit viitor, luându-se în consideraţie raportul dintre cererea şi oferta de bunuri şi de active financiare, evoluţia costurilor,
acele instru- mente monetare care formează (prin care se constituie) masa monetară în sens restrâns (banii propriu-zişi). D.m. constau din: moneda divizionară; biletele băncii de emisiune; depozitele la vedere
cotă-parte, procent din valoarea titlurilor de credit încasat de către bănci, ca urmare a cumpărării acestora înainte de scadenţă.
expresie a evoluţiei, în timp, a fenomenelor şi proceselor economice dintr-o ţară, concretizată în creşteri sau diminuări ale producţiei, produsului intern brut etc. D.e. se exprimă în mărimi absolute şi relative,
pierdere generată de diferenţa de mărime dintre nivelul cel mai mic al cursului unei monede sau al unei hârtii de valoare, comparativ cu valoarea nominală a acestora. D. este
model dinamic de adaptare reciprocă a forţelor pieţei, în cadrul căruia modificările preţurilor şi a cantităţilor se realizează în funcţie de reacţia întârziată a ofertei. D.p. de p. este reprezentarea procesului de
