Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a comunicat luni rezultatele pe care le-a obținut România în urma negocierilor purtate la Bruxelles pe marginea PNRR și a fondurilor europene din exercițiul multianual anterior.
Din datele transmise de minister rezultă că vești bune pentru guvernanți vin doar la acest ultim punct, România primind o nouă șansă să utilizeze fonduri europene alocate dar necheltuite în perioada 2014-2020.
În ceea ce privește PNRR, Comisia a rămas pe poziții, ceva concesii fiind făcute doar la alegerea proiectelor finanțate prin REPowerEU – au fost acceptate: un proiect pilot de irigații și un proiect pilot de finalizare a unei hidrocentrale.
Plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii: se poate modifica numai cu reforme
În privința mult contestatului plafon de 9,4% din PIB în care trebuie să se încadreze cheltuielile cu pensiile, comunicatul MIPE precizează:
”Cele două părţi au discutat despre condiţiile necesare pentru implementarea cu succes a reformei pensiilor speciale şi a reformei sistemului public de pensii. În acest sens, CE a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/înlocuirii procentului de 9,4% din PIB cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB, condiţionând viitoarele discuţii de implementarea celor două reforme.
Reamintim că PNRR prevede modificarea formulei de calcul pentru pensiile noi şi pensiile în curs de plată, pentru eliminarea inechităţilor. Parametrii formulei vor fi aleşi cu atenţie, în aşa fel încât nivelul cheltuielilor cu pensiile să nu depăşească 9,4 % din PIB”, spune ministerul.
(Citește și: ”Comisia Europeană avertizează: Reforma pensiilor, inclusiv a celor militare, este element cheie al PNRR-ului României”)
În esență, asta înseamnă că guvernul de la București va putea să anunțe că a convins Comisia Europeană să renunțe la plafonul ”negociat prost de USR” chiar dacă, în practică, va trebui să respecte aceeași principiu.
Reforma pensiilor speciale: trebuie făcută
MIPE arată că, în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, ”noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii”.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce ar trebui să-i învețe Vasile Dîncu pe cei de la SRI. Și o fabulă reală”)
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a precizat în cadrul discuţiilor cu CE că în perioada următoare va pune la dispoziţia CE propunerile care să răspundă aspectelor discutate privind implementarea reformei.
Reducerea componentei de granturi cu 2,1 miliarde euro
În iunie 2022, pe fondul creşterii economice reale mai ridicate în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro.
De la o valoarea iniţială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro. În consecință, investițiile finanțate din componenta granturi trebuie reduse cu 2,1 miliarde
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene face două precizări:
- reducerea componentei de grant nu se aplică doar României, ci tuturor statelor membre care au avut performanțe economice peste estimări
- discuţiile cu reprezentanţii CE pe marginea diminuării investițiilor au fost purtate după ce MIPE a primit din partea coordonatorilor de reforme şi investiţii lista jaloane şi ţinte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe obiective
Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanţelor obiective va urmări următoarele direcţii:
- modificări de substanţă a unor măsuri incluse în PNRR;
- diminuarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor şi jaloanelor cu menţinerea alocării financiare pentru investiţie, în urma creşterii preţurilor şi/sau întreruperii lanţurilor de aprovizionare;
- modificarea termenelor de realizare a ţintelor şi jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfăşurării licitaţiilor (ex: contestaţii)
MIPE, în baza mandatului primit, a prezentat Comisiei o listă de propuneri de cheltuieli care să fie eliminate, în funcţie de capacitatea de implementare a beneficiarilor. Comunicatul nu precizează exact ce cheltuieli vor fi eliminate.
Proiectele pentru REPowerEU
Componenta mai nouă a PNRR, REPowerEU, aduce României o finanţare nouă de 1,4 miliarde euro pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice.
Din lista inițială de peste 50 de proiecte ajunse la MIPE, Comisia Europeană a agreat următoarele proiecte:
- un proiect pilot în domeniul eficienţei energetice a sistemelor de irigaţii care include panouri solare flotante şi investiţii în echipamentele de pompare,
- un proiect pilot pentru producerea de energie verde prin investiţii în definitivarea unei amenajări hidroenergetice;
- program de investiţii în sate autonome energetic;
- acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice;
- producţie de energie verde pentru consum propriu a IMM-urilor,
- eficienţă energetică – înlocuire echipamente cu consumuri energetice mari;
- eficienta energetică pentru clădirile sociale şi proiecte de cogenerare pentru autorităţile publice locale;
- optimizarea reţelei de comunicaţii şi crearea unui centru de date pentru Transelectrica
O nouă șansă pentru fondurile necheltuite în exercițiul financiar multianual precedent
În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, MIPE anunță ”un dialog constructiv în urma căruia am primit acordul de principiu pentru măsuri care vor asigura continuitatea unor proiecte de peste 10 miliarde de euro în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2021-2027”.
Autorităţile de Management naţionale şi regionale sunt cele ce se vor îngriji de modificarea viitoarelor programe, astfel încât să cuprindem proiectele care vor fi etapizate din cadrul acestui exerciţiu financiar.
Mai mult, anunță MIPE, ”avem acordul să transferăm banii acolo unde este nevoie imediată, cum este nevoia de sprijin pentru plata facturilor românilor, cât şi pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru compensarea preţurilor la energie pentru IMM-uri”.
***
Urmărește-ne pe Google News
