Premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat ministrului Sănătății, în debutul ședinței de Guvern, „schimbări profunde” la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), sugerând chiar desființarea acesteia și înlocuirea cu o structură nouă. Alexandru Rafila a negat vineri că ar există o decizie în acest sens, însă recunoaşte că a elaborat mai multe variante de reorganizare ale Casei.
„Domnule ministru, profit de ocazie să vă solicit să începem să facem schimbări profunde și la nivelul Casei Naționale de Sănătate. Cred că este nevoie de o structură nouă și mai ales de un nou mod de lucru, bazat în primul rând pe eficiență și responsabilitate față de banii contribuabililor”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern de joi.
Ministrul Rafila spune că nu este vorba despre desființarea CNAS
Alexandru Rafila a negat vineri că ar fi vorba despre desființarea Casei: „Am auzit afirmaţia domnului prim ministru. Am văzut că în presă a apărut cu totul altceva. Eu nu am auzit niciun moment despre desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”.
Ministrul a recunoscut că i s-a cerut o soluție legată de CNAS și spune că are deja câteva variante penrtu reorganizarea acesteia. Discutăm despre chestiuni de principiu, nu discutăm despre amănunte. Ieri mi-a cerut soluţie public. „Noi avem pregătite diverse variante şi asta este o decizie care necesită multe acte normative şi nu numai asta, ci şi multă muncă şi profesionalism. Este un drum, nu este o decizie”, a explicat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.
Discuția despre CNAS nu este surprinzătoare, premierul Ciolacu arătându-se în ultimul timp foarte preocupat de diferite teme aflate în obiectul de activitate al acestei instituții.
Marcel Ciolacu ar fi propus eliberarea cardului de sănătate imediat după nașterea unui copil, ca o măsură de a controla cheltuielile Casei.
CNAS a intrat în ținta premierului după aflarea cifrelor legate de concediile medicale
La începutul lunii iulie, liderul de la Palatul Victoria s-a declarat revoltat de numărul mare de zile de concedii medicale și de sumele implicate, care sunt decontate firmelor de către CNAS.
„Am aflat şi eu în şedinţa de guvern, aveam anumite semnale şi aştept un raport de la preşedinta CNAS… Anul trecut au fost 8,1 milioane de concedii medicale, la o populaţie lucrativă de 6 milioane de români. Am cerut o analiză foarte clară să vedem din ce domeniu sunt, privat, public. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată şi cred că nu în România, ci în Europa. Vom face raportul public”, a spus premierul, în luna iulie.
Citeşte şi: „Peste 40 de milioane de zile de concediu medical, în 2022; anul trecut, cele mai mari sume decontate de CNAS pentru aceste concedii„)
Media zilelor de concediu medical a scăzut în 2022, comparativ cu 2019
Dacă ponderăm situația raportând-o la numărul de salariați, se observă că numărul mediu de zile de concediu medical per angajat a scăzut în 2022, față de 2019.
Întrucât INS nu are numărul mediu de angajați pe 2022, raportarea a fost făcută la efectivul de salariați la sfârșitul lunii decembrie 2019, respectiv 2022 (5,113 milioane în 2019 și 5,858 milioane în decembrie 2022). Cu observația că lipsesc unii bugetari, dar al căror număr a oscilat nesemnificativ în acești ani, așa încât nu influențează raportul.
De asemenea, am luat în calcul doar incapacitatea de muncă temporară, celelalte categorii fiind influențate de pandemie sau fără posibilitate de abuz (cum este cazul categoriei Sarcină și lăuzie).
Rezultă o medie de 4,89 zile per angajat în 2019 și de 4,46 de zile, în 2022.
România – jumătate din zilele de concediu medical din Germania, dar dublu față de cele din Marea Britanie
România nu este țara cu cele mai multe zile de concediu medical per salariat, conform statisticilor realizate în UE sau la nivel internațional înainte de pandemie. Pentru 2022 încă nu există date pentru toate statele UE.
Luând în calcul toate categoriile de concedii, compania britanică Mitrenfinch a realizat pentru 2019 un clasament european în care România figura cu o medie de 8 zile de concediu medical per salariat, în timp ce bulgarii înregistrau media cea mai mare, de 22 de zile medicale, iar germanii îi urmau cu 18,3 zile de concediu medical/ an.
La cealaltă extremă se aflau elvețienii, cu doar 1,6 zile de medicale, și angajații din Marea Britanie, cu 4,4 zile.
(Citește și: „Concediile medicale în anul pandemiei – un record istoric pentru România. Statul rămâne în urmă cu plățile către companii„)
****
Un răspuns
Episodul 1.
Declaratii.
Episodul 2.
Nimic.
Senzational la Sanatate!