vineri

28 ianuarie, 2022

Se face Bugetul: cât a cântărit pandemia în deficitul de peste 7% din PIB din acest an

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 decembrie, 2021

România pierde tot mai multe poziții în clasamentul Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la amploarea măsurilor adoptate în contextul crizei COVID-19, semn că sprijinul guvernamental s-a estompat semnificativ în 2021, cu toate că acest lucru nu se reflectă deloc în evoluția deficitului bugetar, prognozat să depășească 7% din PIB.

Astfel, în octombrie 2020, măsurile adoptate de România pentru combaterea efectelor pandemiei (de la sprijin financiar direct, la garanții de stat, șomaj tehnic etc) ajungeau la 5,4% din PIB. Un an mai târziu, soldul acestora era de 7,6% din PIB. Cu alte cuvinte, creșterea din 2021 este de puțin sub două puncte procentuale din PIB. Deficitul este însă cu peste patru puncte procentuale peste ținta din Tratatul de la Maastricht.

O precizare – Comisia Europeană a demarat procedura de deficit excesiv împotriva României, după ce finanțele publice au ieșit în decor în 2019, când deficitul bugetar a urcat la 4,6% din PIB.


Clasamentul FMI privind amploarea măsurilor guvernamentale de sprijin adoptate în contextul pandemiei ilustrează diferența de forță dintre economiile avansate și cele emergente.

După cum se poate observa și din harta de mai jos, România se aseamănă mai mult cu statele africane și din orientul mijlociu ca amploare a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Din calculele FMI, măsurile guvernamentale de orice tip (sprijin financiar direct sau scutiri de la plata obligațiilor fiscale) se ridicau la 3,4% din PIB la nivelul lunii octombrie, iar cele pentru sprijinul lichidității la 4,2% din PIB.

La nivelul lunii octombrie 202, cele dintâi erau la 2,2% din PIB, iar cele din urmă la 3,2% din PIB.

Cât ne-a costat pandemia în acest an


Din execuția bugetară aferentă primelor nouă luni ale acestui an rezultă că plățile cu caracter excepțional generate de pandemia de COVID-18 au însumat 11,4 miliarde de lei, echivalentul a 0,95% din PIB, de trei ori mai puțin decât cele din aceeași perioadă din 2020, potrivit calculelor CursDeGuvernare.

Datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP) arată că banii s-au dus pe:

  • cheltuieli de personal (2,1 miliarde de lei): plăți reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 – 70,3 milioane de lei; sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 – 2,03 miliarde de lei.
  • cheltuieli cu bunuri și servicii: 5,6 miliarde de lei – plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
  • cheltuieli cu asistența socială – 4,8 miliarde de lei.

În cazul cheltuielilor cu asistența socială este vorba despre: îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului de muncă din inițiativa angajatorului (607,1 milioane de lei) și îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 (190,7 milioane de lei).Tot aici intră și 387,2 milioane de lei – sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă.

Tot la acest capitol, statul a plătit 67,09 milioane lei angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane și 417,73 milioane lei sub formă de îndemnizații pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005. Suma de 3,2 miliarde de lei s-a dus în primele zece luni din 2020 pe decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora.

Pandemia a generat plăți suplimentare și la capitolul bugetar cheltuieli de capital (investiții). Astfel, Ministerul Afacerilor Interne a primit 187,1 milioane de lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Impactul pandemiei asupra finanțelor publice în 2020 – de trei ori mai mare

În 2020, în același interval (pandemia a început în martie deci intervalul efectiv în care s-au realizat aceste cheltuieli a fost de doar șapte luni), impactul pandemiei asupra finanțelor publice era evaluat de guvern la 40,7 miliarde de lei, echivalentul a 3,8% din PIB, potrivit execuției publicate la acea dată de MFP.

Acest calcul include însă și 8,7 miliarde de lei, suma cu care crescuseră investițiile publice în primele zece luni față de aceeași perioadă din 2020. Eliminând aceste sume așa încât sumele din primele zece luni din 2020, datele MFP arată că valoarea că valoarea măsurilor guvernamentale din primele zece luni din 2020 a fost de circa 32,1 miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB.

Revenirea economică pierde din avânt

Datele FMI ilustrează grăitor ”forța” guvernelor din statele dezvoltate. Măsurile adoptate sau anunțate de statele G20 au depășit deja pragul de 20% din PIB.

Cu un total de doar 7,6% din PIB, România a fost depășită de toate statele UE, inclusiv Bulgaria.

De cealaltă parte, economia a început să gâfâie în ultimul trimestru din acest an, fiind afectată atât de blocajele de pe lanțurile globale de aprovizionare (care au distorsionat activitatea principalilor parteneri comerciali), cât și de restricțiile impuse în contextul noului val de îmbolnăviri.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De altfel, executivul încă lucrează la implementarea unor măsuri anunțate cu foarte multe luni înainte. Spre exemplu, granturile pentru investiții promise IMM-urilor (din celebrul pachet de un miliard de euro) au fost relansate recent, după ce prima versiune a programului a fost suspendată de la începutul anului, din cauza unor suspiciuni de fraudă. Patronatele acuză că și noua variantă riscă să aibă o soartă similară.

INS a publicat la începutul lunii datele privind evoluția economiei în primele nouă luni ale anului, date care indică deja o pierdere de elan. În trimestrul al treilea, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,3% față de T2, respectiv de 7,4% față de T3 2020, cu mult (peste două puncte procentuale) sub așteptările pieței. Ca urmare, economiștii și-au ajustat în jos prognozele de creștere pentru acest an.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr