Concediile medicale în anul pandemiei - un record istoric pentru România. Statul rămâne în urmă cu plățile către companii - CursDeGuvernare.ro
vineri

22 octombrie, 2021

Concediile medicale în anul pandemiei – un record istoric pentru România. Statul rămâne în urmă cu plățile către companii

8 aprilie, 2021

Numărul de zile de concediu medical solicitate la decontare anul trecut a urcat la numărul record de 41,636 milioane, iar cel al certificatelor pentru concedii medicale, la 7,503 milioane. Epidemia cu SARS-CoV-2 a avut o contribuție de 6,6% în totalul certificatelor de concediu medical, total ce a urcat la 7,503 milioane.

Record istoric a fost și suma plătită anul trecut firmelor în contul acestor concedii medicale – 3,6 miliarde de lei, aproximativ dublul fondurilor alocate în anii precedenți acestui capitol bugetar.

Costul concediilor Covid-19 sunt minore în totalul fondurilor pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătătate (CNAS) le-a avut anul trecut de returnat.


Dacă excludem concediile Covid-19, totalul zilelor de absenteism motivat de cauze medicale a coborât nesemnificativ, luând în considerare unele efecte ale contextului pandemic:
aproape 1,3 milioane de salariați în șomaj tehnic pe diferite intervale, diminuarea importantă a numărului accidentelor de muncă și al accidentelor rutiere, amânarea inetervențiilor chirurgicale considerate nevitale și prăbușirea spitalizărilor.

Astfel, eliminând concediile medicale generate de noul coronavirus (carantină, spitalizare etc.), în 2020 s-au înregistrat 7,004 milioane de certificate pentru incapacitate temporară de muncă, comparativ cu 7,062 milioane în 2019. Aceasta este o întrerupere temporară a trendului ascendent ce se manifestă de aproape un deceniu la acest indicator al stării de sănătate a salariaților.

De altfel, datele oficiale indică o explozie a acestor absențe motivate în anii anteriori:

  • saltul cel mai consistent s-a produs în 2018, când zilele de concediu s-au majorat cu peste 2,33 milioane, față de anul precedent
  • în același an, numărul certificatelor de concediu medical a urcat cu aproape 700.000

Majorarea semnificativă a zilelor de concediu de anul a avut loc, în principal, din cauza specificului celor aproape 500.000 de certificate – carantina pentru prevenirea propagării noului coronavirus a implicat izolarea pentru 14 zile sau chiar mai mult, dacă testul de final a fost în continuare pozitiv.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

Restanțele Casei la decontarea concediilor, constantă – aproximativ 2,5 miliarde de lei pe an

Suma concediilor Covid-19 plătite de angajatori și facturate pentru decontarea la CNAS a fost de 268,717 milioane de lei, pe întregul an 2020, pentru un număr de 498.208 de certificate de concediu medical, conform datelor oferite de Casă la cererea CursDeGuvernare.ro.


Suma pe concediile Covid-19 reprezintă doar 7,46% din valoarea tuturor concediilor medicale pe care statul le-a plătit anul trecut angajatorilor și doar 4,04% din ceea ce statul ar fi trebuit să deconteze pentru a ajunge la zi cu aceste obligații față de companii.

CNAS a decontat însă numai peste o treime din valoarea concediilor medicale Covid-19, respectiv 78,712 milioane de lei. Restul a fost adăugat datoriei amânate la plată pentru anul acesta sau anii următori. Astfel, totalul transferat pentru 2021 este similar celui amânat în 2019 pentru anul 2020 – o datorie istorică ce pare a se stabiliza la aproximativ 2,5 miliarde de lei/anual. Cu mențiunea că întârzierea cu care își încasează angajatorii banii reprezentând concediile medicale nu este neapărat de doar un an.

Cum au evoluat plățile și datoriile CNAS către angajatori

În urmă cu un deceniu, în 2010, plățile pentru decontarea concediilor medicale au depășit pentru prima dată pragul unui miliard de lei pe an.

De atunci, salariile, numărul zilelor de absență motivată de cauze medicale și bugetele Casei au urcat vertiginos, s-au dublat, chiar triplat, dar suma returnată firmelor a rămas în jurul a 1,5 miliarde de lei anual.

Parte din datorie s-a rostogolit în timp, iar dacă Florin Cîțu, în calitate de ministru al Finanțelor și apoi de prim-ministru, nu ar fi crescut viramentele în ultimii doi ani, suma amânată ar fi atins în prezent un record de circa 5 miliarde lei, adică un miliard de euro.

Anul trecut, în octombrie, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anunța pe pagina sa de Facebook un record istoric: returnarea către firme a unor concedii medicale în valoare de 7,4 miliarde de lei, de la preluarea guvernării de către PNL, adică de la depunerea jurământului de către Ludovic Orban în 4 octombrie 2019:

(Citiți și: „Florin Cîțu: Concedii medicale de 7,4 miliarde de lei decontate în 2020, de 6 ori mai mult decât în 2019″)

Datele CNAS, solicitate de CursDeGuvernare.ro, arată însă o sumă mai mică decât cea calculată de premier, dar semnificativ peste ce se practica anterior:

Sumele returnate de guvernele PNL, începând cu 2019:

  • aproximativ 1,5 miliarde de lei lei în 2019, restul fusese deja decontat pe parcursul anului
  • 3.604 miliarde de lei în 2020

În total, circa cinci miliarde de lei, un record istoric la acest capitol.

Diferenta este datoria amânată pentru 2021, conform datelor oficiale primite de la CNAS, instituție ce precizează:

  • soldul obligaţiilor de plată la 31.12.2019 a fost în sumă de 2.443.843.970 lei
  • soldul obligaţiilor de plată la 31.12.2020 a fost în sumă de 2.496.559.030 lei.

(Citiți și: „Problemă: Zecile de mii de concedii medicale pentru Covid-19 se adaugă la o restanță de 2,7 miliarde lei pe care statul o are față de companii”)

Nu, România nu deține în UE recordul zilelor de concediu medical per salariat – în Germania, numărul este mai mult decât dublu, Bulgaria este campioana

Nu se știe câtor persoane le-au fost eliberate certificatele, întrucât baza de date a CNAS, ca și alte baze de date ale unor instituții importante, nu permite o statistică grupată pe CNP-uri, pentru a avea o imagine clară a unor eventuale fenomene sau devieri cu totul deosebite de la normal.

Ceea ce cunoaște cu precizie este că certificatele pentru concediu medicale aparțin unui număr mult mai mic de persoane, întrucât există salariați cu probleme de sănătate ce necesită intervale repetate de pauză, după cum există salariați care nu au lipsit nici măcar o zi de la muncă, în afara concediilor.

Dacă raportăm numărul total de zile de concediu la numărul de 5,6 milioane de salariați activi anul trecut, rezultă o medie de aproape 7,5 zile.

Eurostat nu deține date recente la acest capitol, în afara unor statistici de anul trecut, nerelavante pentru că a fost primul an de pandemie și, în plus, România nu figurează în acele clasamente, întrucât nu a trimis datele.

Însă un studiu realizat anul trecut de compania britanică Mitrenfinch, și conținând situația din 2019 – adică un an obișnuit, arată că România se plasa pe un loc decent în Europa, cu o medie  de 8 zile de concediu medical/salariat.

Bulgarii au media cea mai mare, de 22 de zile medicale anual, iar germanii îi urmează cu 18,3 zile de concediu medical.

La cealaltă extremă se află elvețienii, cu doar 1,6 zile de medicale, și angajații din Marea Britanie, cu 4,4 zile.

În UE, Malta și Grecia sunt singurele cu medii sub șase zile, respectiv 4,2 și 4,8 zile de concediu medical.

SUA apar în datele OECD pentru 2018 cu o medie de 4,0 zile de concediu medical.

***

***

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Deoarece statul român nu are nici acum o evidenta a salariaților stat- privat , PFA, pe cont propriu , etc și pe baza de nume, prenume, data nașterii și CNP rezulta:
    1 – bănci de date primitive
    2- incapacitate de a avea date amănunțite ( oricare) la nivel zilnic, saptaminal, lunar, trimestru.
    3- pare că există și imposibilitatea de a compensa rambursarea plăților concediilor medicale cu încasarea impozitelor pe aceași firmă , persoana.

    Suplimentar se vede că e sistem fiscal extrem de deficitar pe ambele sectoare. Incasari-rambursari.

  2. Mi se pare mizerabil tot sistemul de ‘bailout’.

    Nu stiu cum se face, ca oricand privatul greseste, statul plateste.

    Nu e Statul de vina ca a venit pandemia(cu tot ce implica), poate doar in masura in care nu i-a convins pe oameni ca-i pe bune si ca igiena deplina nu-i optionala.

    (Si ma gandesc cu durere doar la ce s-a intamplat in America, in istoria recenta…

    Nu e corect. Sa plateasca cine-si trage ‘grosul’, c-au ajuns „CEO”-ii sa faca 370x vs. angajatul de rand.

    Sunt un om cu viziuni de extrema centru(derivat newtonian –daca-mi permiteti– pe axa politica), ceea ce implica discutii mai ample, probabil intr-o viitoare carte/articol, ceea ce oricum ar trebui sa fie irelevant, independent considerat, ca valoare de adevar a afirmatiilor mele.

    Oamenii sunt mereu pusi la ‘coada’ si nu pare sa le faca nimeni dreptate, aplicam masuri socialiste doar pt. corporatii, saracindu-i pe toti(PPP/inflatie), ce poate fi mai malefic ?

    „Viziunea” mea spune ca trebuie sa fie invers: ” The fair share. ” Ok, ii ajutam, dar cotizeaza acele ajutoare inapoi cand isi revin ? E vreo lege care sa asigure asa ceva ? Evident ca nu. Si ar trebui sa exite, global.

    (Sper ca nu lezeaza pe nimeni comentariul, in caz contrar — de nu va vi postat, n-o sa va mai deranjez nici eu.

    As, mai avea de comentat pe subiecte de genul „CASS”, dar astept sa fiu ‘on-topic’, ca idee: Vreau un cuantum care sa-mi permita acel 45% timp de 35 de ani, caruia sa-mi permit a-i da ‘cash out’ cand ies la pensie. Mi se pare extrem de corect. Evident, la cum e bazat sistemul, ar duce la crah economic, din nou, masuri crypto-socialiste care nu-s aduse la maxima deplinatate constiinta pt. toti beneficiarii acestora … (Lumea chiar n-are habar ce e Statul, ce asigura, cu ce se ocupa, si de ce e vital)

    Iterez.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Deoarece statul român nu are nici acum o evidenta a salariaților stat- privat , PFA, pe cont propriu , etc și pe baza de nume, prenume, data nașterii și CNP rezulta:
    1 – bănci de date primitive
    2- incapacitate de a avea date amănunțite ( oricare) la nivel zilnic, saptaminal, lunar, trimestru.
    3- pare că există și imposibilitatea de a compensa rambursarea plăților concediilor medicale cu încasarea impozitelor pe aceași firmă , persoana.

    Suplimentar se vede că e sistem fiscal extrem de deficitar pe ambele sectoare. Incasari-rambursari.

  2. Mi se pare mizerabil tot sistemul de ‘bailout’.

    Nu stiu cum se face, ca oricand privatul greseste, statul plateste.

    Nu e Statul de vina ca a venit pandemia(cu tot ce implica), poate doar in masura in care nu i-a convins pe oameni ca-i pe bune si ca igiena deplina nu-i optionala.

    (Si ma gandesc cu durere doar la ce s-a intamplat in America, in istoria recenta…

    Nu e corect. Sa plateasca cine-si trage ‘grosul’, c-au ajuns „CEO”-ii sa faca 370x vs. angajatul de rand.

    Sunt un om cu viziuni de extrema centru(derivat newtonian –daca-mi permiteti– pe axa politica), ceea ce implica discutii mai ample, probabil intr-o viitoare carte/articol, ceea ce oricum ar trebui sa fie irelevant, independent considerat, ca valoare de adevar a afirmatiilor mele.

    Oamenii sunt mereu pusi la ‘coada’ si nu pare sa le faca nimeni dreptate, aplicam masuri socialiste doar pt. corporatii, saracindu-i pe toti(PPP/inflatie), ce poate fi mai malefic ?

    „Viziunea” mea spune ca trebuie sa fie invers: ” The fair share. ” Ok, ii ajutam, dar cotizeaza acele ajutoare inapoi cand isi revin ? E vreo lege care sa asigure asa ceva ? Evident ca nu. Si ar trebui sa exite, global.

    (Sper ca nu lezeaza pe nimeni comentariul, in caz contrar — de nu va vi postat, n-o sa va mai deranjez nici eu.

    As, mai avea de comentat pe subiecte de genul „CASS”, dar astept sa fiu ‘on-topic’, ca idee: Vreau un cuantum care sa-mi permita acel 45% timp de 35 de ani, caruia sa-mi permit a-i da ‘cash out’ cand ies la pensie. Mi se pare extrem de corect. Evident, la cum e bazat sistemul, ar duce la crah economic, din nou, masuri crypto-socialiste care nu-s aduse la maxima deplinatate constiinta pt. toti beneficiarii acestora … (Lumea chiar n-are habar ce e Statul, ce asigura, cu ce se ocupa, si de ce e vital)

    Iterez.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr