Două obiective strategice se remarcă din planurile de dezvoltare ale sistemelor de transport magistral operate de Transelectrica (TEL) și Transgaz (TGN), pe care le-a aprobat Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE):
- Construcția rețelelor de preluare a energiei electrice din Dobrogea și Banat, unde investițiile în producție sunt sufocate de capacitatea depășită a infrastructurii de transport magistral, și
- Conducta care va permite transportul gazelor naturale extrase din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră.
Pentru realizarea planurilor de dezvoltare pe perioada 2022 – 2031 Transelectrica (TEL) și Transgaz (TGN) vor avea nevoie de circa 1,42 miliarde de euro (7,1 mld. lei), respectiv 3,6 miliarde de euro, potrivit anunțurilor făcute de ANRE.
Mare parte din proiecte au mai fost incluse și în documentele similare întocmite în anii trecuți și cele mai importante, precum cele amintite mai sus, sunt proiecte de interes comun european, potrivit clasificării UE.
O parte din proiecte sunt deja în execuție.
Cele două companii au cerut deja bani (55 mil. euro) pentru realizarea proiectelor prin Fondul de Modernizare al UE:
- pentru linia de înaltă tensiune (LEA 400 kv Constanța Nord – Medgidia Sud), respectiv
- gazoductul Marea Neagră – Podișor (la 30 km vest de București) și altele două.
Deblocarea investițiilor în capacități noi de producție de electricitate
Importantă este preluarea energiei care urmează să fie produsă de capacități noi din Dobrogea și Banat – regiunile unde capacitatea de „evacuare” este zero.
Astfel, trei proiecte de interes comun european (care fac parte din priorităţile strategice ale Uniunii Europene privind infrastructura energetică) sunt incluse în Planul de dezvoltare a rețelei Transelectrica (TEL):
- Black Sea Corridor, care contribuie la preluarea electricității verzi din Dobrogea, dar și la consolidarea rețelei de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria), între aceasta și coasta Mării Nordului și cu Turcia.
- Mid Continental East Corridor, care dezvoltă rețelele din Banat și de la Porțile de Fier și a conexiunilor cu Serbia și Ungaria, şi
- North CSE Corridor, important pentru conexiunea transfrontalieră cu Serbia.
Cele trei proiecte au termene de punere în funcţiune în perioada 2025-2030 şi urmăresc atingerea obiectivului privind gradul de interconectare de 15% până în anul 2030, stabilit la nivelul Comisiei Europene, potrivit unui document ANRE citat de Agerpres.
Proiectele contribuie la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, „oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile”, după cum spunea un comunicat al Ministerului Energiei de anul trecut.
Investițiile în capacități de energie electrică regenerabilă din Dobrogea și mai ales cele foarte promițătoare din Marea Neagră sunt blocate pentru că nu mai există deloc capacitate de transport.
Marfă pentru gazoductul pan-european BRUA și proiecte pentru Republica Moldova
Cele mai importante obiective din Planul de dezvoltare al rețelei magistrale Transgaz (TGN) sunt cele pentru preluarea gazelor naturale din Marea Neagră, și asigurarea capacității de transport către Republica Moldova.
Gazoductul Tuzla – Podișor, ar trebui să fie gata în 2025, dar Transgaz avertizează că termenul „depinde de graficele de realizare a proiectelor offshore din amonte”.
Mai exact, trebuie ca mai întâi OMV Petrom să ia decizia de investiție în exploatarea zăcământului Neptun Deep, care este evaluat la 100 de miliarde de metri cubi.
Luarea deciziei a fost amânată pentru anul viitor și arm ai dura circa 4 ani până la extracția primelor volume.
Există și un proiect privind o conductă care să lege un eventual terminal de gaze naturale lichefiate, în lungime de cca 25 Km, de la țărmul Mării Negre până la conductele T1 și T2 din coridorul transbalcanic de la Isaccea la Negru Vodă.
***
