marți

6 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 noiembrie, 2021

Dintre proiectele românești incluse în a cincea listă de proiecte de interes comun, aprobată de Comisia Europeană vineri, se remarcă proiectele Transelectrica de linii de înaltă tensiune din sud vestul țării, cu finalizarea legăturii cu Serbia.
De asemeni, este inclus și proiectul Transgaz al conductei de la Ţărmul Marii Negre – Podişor (RO) pentru preluarea gazelor din Marea Neagră, care ar trebui să facă utilă secțiunea românească a gazoductului BRUA.

De altfel, a fost inclusă și a doua fază a dezvoltării gazoductului BRUA, proiectat inițial să aducă gazele din zona caspică până în Austria, prin Bulgaria, România și Ungaria. Faza a doua înseamnă creșterea capacității de transport. Capacitatea actuală nu este folosită, mai ales pentru că transport gazelor ocolește România pe la sud, și prin Serbia.

Pe lista nr. 5 a proiectelor de inbteres comun (PCI) european sunt 98 de proiecte: 67 proiecte în domeniul transportului şi stocării de energie electrică, 20 de proiecte în domeniul gazelor naturale, şase proiecte privind CO2 şi cinci proiecte privind reţele inteligente, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.


Toate proiectele de interes comun fac obiectul unor proceduri simplificate de acordare a autorizaţiilor şi sunt eligibile pentru sprijin financiar de la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE)/ Connecting Europe Facility (CEF).

Proiectele românești de interes comun european

Clusterul România – Serbia, cunoscut şi sub denumirea „Mid Continental East Corridor” de pe lista PCI include atât finalizarea liniei de 400 kV dintre Reşiţa şi Pancevo (Serbia), dar și linii din România care să închidă la sud vest inelul de înaltă tensiune al sistemului energetic național:

  • Porţile de Fier – Reşiţa;
  • Reşiţa – Timişoara/Săcălaz
  • Arad – Timişoara/Săcălaz.

Din domeniul gazelor naturale, au mai fost reținute proiectele:

  • dezvoltarea depozitelor subterane de gaze Depomureş, Bilciureşti,
  • staţiile de comprimare (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa) aferente conductei de la Ţărmul Marii Negre și BRUA
  • stația de comprimare de la Csanadpalota (Ungaria), n ecesară pentru curgerea bidirecţională permanentă între România şi Ungaria.

A fost inclus şi proiectul CARMEN (Carpathian Modernized Energy Network) care vizează modernizarea infrastructurii existente de distribuţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale şi europene privind decarbonizarea, digitalizarea şi interconectarea sistemului energetic.


Lista PCI va fi trimisă Parlamentului şi Consiliului European, care au la dispoziţie două luni pentru a accepta sau respinge lista. Procedura poate fi prelungită cu alte două luni dacă va fi nevoie.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: