Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie, discuții cu premierul Boris Johnson și cu Regina, participare la summit-urile NATO și G7 și, la final, o întâlnire cu Vladimir Putin la Geneva.
În teorie, este ocazia perfectă de ”dezgheț” al relațiilor transatlantice, relații deteriorate în perioada fostei administrații Trump. Realitatea este însă mai complicată, pentru că părțile au de armonizat, rapid, o lungă listă de probleme.
Războiul comercial a luat doar pauză, nu s-a încheiat
Noul președinte american, Joe Biden, vine în Europa fără să fi renunțat la cele mai ”contondente” politici comerciale promovate de fostul președinte Trump, inclusiv tarifele aplicate importurilor de oțel și blocada instituită asupra sistemului decizional al Organizației Mondiale a Comerțului.
Susținerea pe care Joe Biden o acordă politicii „Cumpărați produse americane”, care în primul rând favorizează companiile americane în licitații publice, este unul dintre motivele pentru care Bruxellesul, scrie Politico, pregătește un nou instrument juridic pentru a asigura reciprocitatea în contractele publice mari
Suplimentar, UE se apleacă hotărât asupra planurilor de consolidare a campionilor industriali ai UE, cu scopul declarat de a-i împinge în competiție cu marile companii americane.
E drept, tensiunile comerciale s-au mai calmat după ce, în martie, părțile au decis să suspende pentru 4 luni aplicarea suprataxelor vamale decise în dosarele Airbus și Boeing, iar în luna mai să suspende temporar tarifele vamale la oțel și aluminiu.
Totuși, abia închiderea definitivă a acestor dispute comerciale ar demonstra o schimbare profundă în relația Bruxelles – Washington.
Joe Biden a lovit Germania la vaccin
Drepturile de proprietate intelectuală vor fi probabil în afara agendei de discuții după ce SUA au propus renunțarea la protecția oferită de brevete pentru vaccinurile împotriva coronavirus.
Propunerea a provocat o reacție nervoasă a Germaniei,– singurul stat membru UE care deține o companie – BioNTech- direct interesată de subiect. Uniunea Europeană s-a aliniat poziției germane, afirmând că procesul de producție nu poate fi extins fără riscuri.
Nici la acest capitol solidaritatea europeană nu a funcționat, Italia și Belgia anunțând că susțin propunerea americană.
Transferul datelor din Europa către SUA
A trecut aproape un an de când Curtea de Justiție a UE a invalidat acordul Privacy Shield ce permite transferul de date personale între UE și SUA din cauza temerilor legate de practicile americane de supraveghere în masă.
Bruxellesul și Washington nu s-au înțeles deocamdată cum să rezolve acest subiect, dar CNN anunță că Joe Biden vine în Europa pentru a discuta cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acest subiect care are o importantă miză financiară: comerțul digital UE-SUA cu o valoare de ordinul a miliarde de dolari anual.
Principalul obstacol în calea unui nou acord: UE cere garanții solide că accesul agențiilor de informații americane le este limitat accesul la datele cetățenilor europeni.
Relațiile cu China
Comisia Europeană a semnat, în decembrie 2020, un acord comercial cu China. Un document pe care majoritatea analiștilor americani îl văd ca o victorie a unei Chine care distruge fibra democratică a Hong Kong, care ascunde originea coronavirus și care prigonește minoritatea uigură.
Acordul comercial este în prezent blocat prin decizie a Parlamentului European, dar administrația americană este profund nemulțumită de inițiativa UE și încearcă să determine Uniunea să adopte intransigență în relațiile sale cu Beijing.
O poziție mai fermă a UE față de China este greu de adoptat în condițiile în care statele membre cu relații apropiate de China pot să blocheze, așa cum a făcut-o recent Ungaria, reacții europene ce se bazează pe unanimitate.
Taxarea marilor afaceri și taxarea giganților tehnologici
După ”acordul istoric” al G7 pe inițiativa impozitului global de 15% aplicat marilor corporații, în mai puțin de o lună este așteptată o decizie similară a G20. La reuniunea G7, SUA au prezentat propunerea ca acest impozit global să fie aplicat celor mai mari 100 companii din lume, din punct de vedere al profitului.
UE este nemulțumită că, sub formula americană, Amazon scapă de această taxă datorită filozofiei sale de afaceri care se bazează pe reinvestirea profiturilor.
Europa, în general, și Franța, în particular, așteaptă cu nerăbdare ca acest impozit global să fie plătit de toți giganții IT. Mai multe state europene – Spania, Austria, Franța și Marea Britanie – au impus deja taxe giganților digitali sau tech, generând contramăsuri americane.
Pentru ca situația să fie și mai complicată, UE a anunțat că va prezenta propria propunere de taxare a giganților digitali sau tech (majoritatea covârșitoare americani), independent de propunerea de impozitare a marilor corporații.
Miza reglementării Inteligenței Artificiale
La fel ca în revoluția generată de computere, UE a pierdut startul în dezvoltarea Inteligenței Artificiale, dar vrea să preia rolul de reglementator și în acest domeniu, așa cum a făcut-o cu GDPR.
SUA, țară în care se află cele mai puternice companii din domeniul AI, nu pare dornică să îmbrățișeze reglementările gândite la Bruxelles în condițiile în care răspunsul Washington pe ”Acordul AI” inițiat de Comisia Europeană în decembrie 2020 încă se lasă așteptat. În lipsa acestui răspuns, UE a emis deja reguli în domeniu.
Argumentele Comisiei, care a atras atenția asupra modului în care un stat autoritarist precum China utilizează Inteligemța Artificială, pun presiune pe SUA, ale cărei servicii de informații speculează din plin vidul de reglementare în domeniu.
Nord Stream 2, un compromis făcut Germaniei care slăbește postura lui Joe Biden în fața Rusiei
În condițiile în care Bruxellesul nu a putut găsi forța de a bloca proiectul ruso-german Nord Stream 2, estul Europei- Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și, în special, Ucraina – a sperat că Joe Biden va reuși să oprească inițiativa Gazprom.
Toate aceste speranțe s-au spulberat în mai, când Joe Biden a anunțat că renunță să mai impună sancțiuni suplimentare celor implicați în acest proiect pentru a salva relațiile germano-americane.
Anunțul a luat prin surprindere inclusiv clasa politică americană în condițiile în care președintele Joe Biden se bucura de suport bipartizan pentru impunerea de noi sancțiuni. Ucraina a fost cea mai afectată de acest anunț, primind însă la schimb asigurarea că SUA îi sunt și îi rămân aliat în confruntarea cu Rusia.
Analiștii americani afirmă că decizia lui Joe Biden a bucurat cu siguranță Berlinul, dar reputația SUA de aliat al fostelor state comuniste a primit o serioasă lovitură.
”Înverzirea” agriculturii europene sperie Statele Unite
Având modelul fermelor de familie adând întipărit în cultura europeană, UE este mult mai pregătită decât Statele Unite să facă tranziția spre agricultură verde. Ideea promovată de Bruxelles a speriat industria agricolă americană, care consideră că decizia europeană riscă să împingă lumea către foamete.
În acest moment există o singură zonă în care politicile agricole pot să devină convergente. E vorba de culturile modificate genetic, pe care consumatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului o combat la unison din ce în ce mai apăsat. Joe Biden vine în Europa conștient că trebuie să găsescă un compromis pe acest subiect.
***
