China şi Uniunea Europeană au ajuns miercuri, 30 decembrie, la un acord privind investiţiile reciproce, care va oferi companiilor din blocul comunitar condiţii mai bune de acces pe piaţa chineză şi va contribui la ceea ce UE numește echilibrarea legăturilor economice bilaterale.
Negocierile s-au prelungit aproape şapte ani, iar aplicarea acordului va avea nevoie, probabil, de încă un an. Aprobarea acordului face parte din noua abordare a UE relaţiei cu China, pe care UE o vede atât ca partener, cât şi ca rival sistemic, potrivit Reuters.
Firmele europene obţin permisiunea de a opera în China în sectoare ce includ maşinile electrice, spitalele private, imobiliare, publicitate, industria maritimă, servicii de cloud, sisteme de rezervări pentru călătoriile cu avionul şi servicii de asistenţă la sol.
China va renunța la unele cerinţe, prin care companiilor li se solicita să opereze ca parte a unor societăţi mixte cu parteneri chinezi.
Chestiunea proprietății intelectuale și cea a schimbărilor climatice
China va interzice transferul forţat de tehnologie de la companiile străine, va interzice firmelor de stat să discrimineze investitorii străini şi se angajează să fie mai transparentă în privinţa subvenţiilor.
Acordul conferă un anume grad de paritate cu SUA, care au realizat așa numitul acord comercial de Faza 1 cu China.
Noua administrație SUA ar urma să aibă consulttări cu UE privind practicile economice chineze, potrivit lui Jake Sullivan, consultantul pe probleme de securitate națională a președiontelui ales al SUA, Joe Biden.
(Citiți și: ””Corona-Zoom pe defazajul UE”: Doar o viziune unitară poate păstra UE – cu România în ea – în competiția dură cu SUA și China. Sumarul numărului 93 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
Acordul include și angajamente privind modificările climatice şi drepturile angajaților. Angajamentele sunt reciproce, dar piaţa UE este încă mult mai deschisă, potrivit Reuters
Bruxelles-ul a făcut unele concesii în domeniul energiei, dar a precizat că oferta sa către China constă în principal în garantarea deschiderii existente în acest sector.
Chiar dacă beneficiile evidente sunt reduse pentru Beijing, China nu ar fi semnat acordul fără promisiunea unor avantaje, a apreciat Hosuk Lee-Makiyama, director la organizaţia comercială ECIPE.
Nici o putere majoră, şi în nici un caz China, nu ar da ceva gratis, deci va fi un compromis. Nu este doar un acord”, a apreciat Hosuk Lee-Makiyama.
Presiuni la nivel înalt
Bruxellesul şi Beijingul au iniţiat în anul 2014 negocierile privind acest acord. Comisia Europeană a făcut presiuni, inclusiv prin intermediul liderilor Ursula von der Leyen, Charles Michel și Angela Merkel, pentru încheierea acordului până la finele anului în curs.
Din perspectiva UE, acordul are ca obiectiv îmbunătăţirea accesului companiilor europene pe piaţa chineză şi creşterea transparenţei privind subvenţiile publice în vederea asigurării unor condiţii concurenţiale echitabile.
Cele 27 de state membre ale UE au investit în medie 7,19 miliarde de euro pe an în China în ultimii 20 de ani. În trimestrul trei al anului în curs, Franţa, Germania şi Olanda au însumat aproximativ 80% din investiţiile UE în China.
La rândul ei, China a investit în UE în medie 5,55 de miliarde de euro pe an în acelaşi interval de 20 de ani, Franţa fiind principala ţară de destinaţie a investiţiilor chineze în blocul comunitar în trimestrul trei din 2020.
