Administrația SUA a decis să renunțe la sancțiunile pe care le pregăteau împotriva firmei germane Nord Stream 2 AG, în care Gazprom este acționar majoritar, și a directorului său general, parte a proiectului de construcție a gazoductului care leagă Rusia de Germania prin marea Baltică, potrivit Deutsche Welle (DW).
Decizia a survenit la scurt timp după ce alte sancțiuni împotriva altor companii participante la proiect au fost menținute.
(Citiți și: „Administrația Biden pregătește noi sancțiuni împotriva constructorilor Nord Stream 2”)
Scutirile de sancțiuni sunt „în interesul naţional al SUA”, a argumentat secretarul de stat american Antony Blinken într-o scrisoare adresată Congresului, care a votat în 2019 legea ce obligă executivul să impună sancţiuni părţilor implicate în proiectul Nord Stream 2, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Refacerea alianței cu Germania contează mai mult
„Opoziţia noastră faţă de gazoductul Nord Stream 2 este neclintit”, a adăugat secretarul de stat al SUA, dar „deşi nu suntem întotdeauna de acord, alianţele noastre rămân puternice”, a declarat șeful diplomației SUA.
Scutirile nu sunt însă permanente, potrivit ministrului de Externe german, Heiko Maas.
„Considerăm acest lucru un pas constructiv şi vrem să discutăm mai departe în legătură cu acest subiect cu partenerii noştri de la Washington”, a spus Heiko Maas, adăugâmd că Administraţia Biden nu a făcut nicio altă promisiune, potrivit dpa.
Heiko Maas a precizat a fost obținut „încă un interval de trei luni (până la următoarea evaluare a SUA) pentru a discuta cu responsabilii de la Washington cum să procedăm în continuare”.
Raportul prezentat Congresului miercuri conchide că Nord Stream 2 AG şi directorul ei, Matthias Warnig – aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin – s-au angajat în „activităţi sancţionabile”, dar că este în interesul Statelor Unite ca aceste sancţiuni să fie ridicate.
De ce nu și-ar mai avea rost sancțiunile
Costul înrăutățirii relațiilor cu Germania, prin menținerea sancțiunilor, ar putea fi considerat prea mare atâta vreme cât Nord Stream 2 este finalizat în proporţie de 95%. Singura modalitate de a opri proiectul ar fi să se ia măsuri împotriva Germaniei, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului, potrivit portalului Axios, citat de Agerpres.
SUA argumentează că Nord Stream 2, cu debitul său anual de 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural, va face Europa și mai dependentă de livrările ruseşti, în timp ce susţinătorii proiectului acuză Statele Unite că subminează conducta pentru a-şi creşte vânzările de gaz lichefiat în Europa.
Gazoductul are și o altă conotație politică, pentru că ocolește Ucraina, care este în conflict cu Rusia.
Un răspuns
O hotarare inteleapta !
Conductele pt transportul gazelor naturale trebuiesc construite acolo unde este necesar, fizic si economic. Implicatiile politice trebuie abordate politic nu prin atacarea investitiilor.