Guvernul României repetă procedura ”de urgență” aplicată în decembrie 2021 și încearcă, în ultimele 2 zile din martie, să închidă jaloanele din PNRR aferente primului semestru din 2021.
La fel ca în decembrie 2021, când 3 jaloane au fost amânate, guvernul ar putea avea 2 restanțe legate de digitalizare:
- Prezentarea raportului de analiză a opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental, cu recomandări aferente
- Lansarea cererii de granturi pentru sprijinirea IMM în formarea în domeniul competențelor digitale
Potrivit PNRR negociat la Bruxelles, România trebuie să bifeze în acest prim trimestru un număr de 24 de jaloane. În ședințe consecutive de guvern, miercuri și joi, se închid ultimele 13 jaloane, alte 11 fiind bifate anterior de guvern sau de Parlament.
Închiderea acestor ultime 13 jaloane este doar teoretică.
Cloud-ul guvernamental – de ce e atât de greu
În debutul ședinței de guvern de miercuri, premierul Ciucă a confirmat: ”Sigur, încă 2 documente vor face obiectul discuțiilor… Important este ca mâine ele să fie finalizate și transmise la Comisie”.
Premierul nu a numit jaloanele încă în discuție, dar este vorba despre unele legate de digitalizare, miza cea mai mare fiind legată de cloud-ul guvernamental.
Problema acestuia: cloud-ul este considerat de serviciile secrete drept ”teritoriu exclusiv”, în care nu au ce căuta ”civilii”.
Documentele pregătite de autorități scot din joc industria IT și nu se ridică, în acest moment, la standardele pe care le așteaptă Comisia Europeană.
Surse din industria IT au declarat CursDeGuvernare(CDG) că reprezentanți ai industriei au discutat luni cu membri ai misiunii europene de evaluare a stadiului de implementre al PNRR, componenți ai delegației care l-a însoțit la București pe Comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Echipei venite de la Bruxelles i s-au prezentat obiecțiile față de proiectul OUG „privind unele măsuri pentru sistemul de guvernanță al Cloud-ului Guvernamental”, lansat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizarea României.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să (nu) compromitem un mare proiect de dezvoltare: Digitalizarea”)
Oficialii de la Bruxelles au transmis, potrivit surselor CDG, că problema este cunoscută, iar jalonul care trebuie bifat nu se referă, în această etapă, la reglementarea cloud-ului prin OUG. Comisia așteaptă de la România să prezinte mai multe variante de realizare a cloud-ului, cea mai bună urmând să fie aleasă de comun acord.
Ce se discută în culise: avertismente și riscuri asumate de România
Surse guvernamentale înformate de mesajele trimise de misiunea condusă de Paolo Gentiloni afirmă că la București s-a repetat obsesiv îndemnul de a trece rapid la implementarea PNRR.
”În toate întâlnirile, politice sau tehnice, s-a transmis că trebuie trecut rapid la implementare. Nu mai este loc de negociere, de schimbare. Tot ce s-a promis prin PNRR, inclusiv reforme, trebuie livrat. Și că trebuie acționat cu gândul că nu este loc de întârzieri într-un calendar atât de strâns”, precizează sursele citate.
O prioritate pentru România este să semneze cu Comisia Europeană așa-numitele ”aranjamente operaționale”. Este un document similar contractului între părți, care conține detalii despre îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor. Fără un aranjament operațional nu se pot solicita tranșe de finanțare suplimentare avansului primit deja de la Comisia Europeană.
Important: La solicitarea de tranșe de finanțare trebuie făcută și dovada că obiectivul asumat prin PNRR a fost atins. Nu este o simplă formalitate: Comisia evaluează aceste dovezi și decide asupra calității acțiunilor.
(Citiți și: ”65 de ținte pentru 6 luni: lista reformelor din PNRR de executat până la primul audit al UE”)
Comisia Europeană poate bloca finanțarea PNRR dacă constată carențe ale legislației sau ale modului de implementare/recepție al unui proiect.
În situația în care evaluarea atingerii unei ținte este negativă, plata tranșei de finanțare se amână. În această situație, statul are la dispoziție 6 luni să-și regândească deciziile și acțiunile.
Dacă la capătul acestei perioade nu se repară chestiunile reclamate de Comisie, banii alocați respectivului obiectiv sunt pierduți definitiv.
PNRR, miza financiară a anului 2022
Din date oficiale ale Comisiei Europene, România poate trimite anul acesta la Bruxelles două cereri de plată din fonduri PNRR. Una în primăvară, în aprile sau mai, alta spre sfârșitul anului, probabil în noiembrie/decembrie.
Ministrul Dan Vîlceanu declara, pe 23 martie: ”Prima cerere de plată pe care România o va depune, cel mai probabil, la mijlocul lunii mai, care se referă la 2 miliarde din partea de grant şi aproximativ 1,9 miliarde din partea de împrumut, este legată de acele jaloane, din decembrie, şi nu de cele pe care trebuie să le închidem în martie”.
(Citește și: ”Asigurări de la Dan Vîlceanu: Suntem în grafic cu atingerea țintelor din PNRR”)
În realitate, potrivit alocărilor anuale decise de Comisie, România ar putea solicita 2,6 miliarde euro în prima cerere de plată (din mai, după cum precizează Dan Vîlceanu) și alte 3,1 miliarde euro spre sfârșitul anului.
Cele 5,7 miliarde euro în total vor fi acordate doar dacă toate dovezile de îndeplinire a țintelor asumate sunt agreeate de Comisie. Comisia Europeană are la dispoziție 2 luni pentru analiza dovezilor primite.
***
