Vizita de 2 zile în România a Comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni, privește oficial chestiuni importante aflate pe agenda europeană:
impactul pe care le produc cele două crize ale momentului generate de război – prețurile la energie și migrația.
O a treia componentă vizeză un lucru la fel de important, dar mai puțin mediatizat. E vorba de discuții privind stadiul implementării PNRR.
Asigurări guvernamentale și realitatea de la Bruxelles
Ministrul Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, anunța săptămâna trecută, miercuri, că ”nu există îngrijorări” cu privire la îndeplinirea celor 24 de jaloane din PNRR aferente primului trimestru din 2022.
Cu 3 zile înainte de termenul-limită pentru ”bifarea” acestor jaloane, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a acestora sunt încă ”în stadiu de implementare”, e clar că rezolvarea va urma ”procedura accelerată” din 2021. Pentru trimestrul 4 al anului trecut, România trebuia să bifeze 21 de ținte, iar majoritatea actelor normative au fost emise în ultima ședință de guvern a anului.
Teoretic, peste doar 3 zile, dintre cele 507 ținte și jaloane (215 reforme și 292 de investiții) România ar urma să contabilizeze 45 de angajamente onorate.
Este doar punctul de vedere autohton pentru că, până în acest moment, Comisia nu a validat niciuna dintre măsurile adoptate de guvernul de la București.
Din punctul de vedere al Bruxelles, un jalon sau o țintă este îndeplinită atunci când statul membru transmite Comisie o cerere de plată și dovezile că a îndeplinit obiectivul, iar Comisia a evaluat pozitiv aceste dovezi într-o decizie de punere în aplicare.
În consecință, tabloul de bord realizat de Bruxelles arata luni, 28 martie, astfel:
Spre comparație, tot luni, 28 martie, tabloul de bord al Franței – cel mai avansat stat din UE la implementarea PNRR-ului său, arată îndeplinirea a 22% dintre jaloanele și țintele asumate:
Ultimul test de trecut: controlul calității
Legat de îndeplinirea acestor ținte și jaloane, mai trebuie semnalată o problemă. În primă fază, România trebuie să completeze/modifice legislație. Iar calitatea acestor modificări este foarte importantă pentru Bruxelles. Comisia Europeană poate bloca finanțarea PNRR dacă constată carențe ale legislației sau modului de implementare/recepție al unui proiect.
Există deja un jalon raportat ca fiind atins în T4 2021, dar care are mari probleme legate de conținut. E vorba de Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune. Monitorizările interne arată că planul de acțiune (care pune accent pe investiții în modernizare) este în flagrantă contradicție cu strategia negociată la Bruxelles (care pune accent pe investiții pentru întreținere).
În acest moment mai există cel puțin un proiect de OUG care a generat ample controverse – proiectul cloud-ului guvernamental – care cu siguranță vor fi analizate la Bruxelles.
(Citește și: ”Marele hop al PNRR: voința politică de a implementa 42 de reforme până la primul audit al UE”)
Cum stă România față de alte state
În paralel cu eforturile de implementare a PNRR, o prioritate pentru România este să semneze cu Comisia Europeană așa-numitele ”aranjamente operaționale”. Este un document similar contractului între părți, care conține detalii despre îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor.
Fără un aranjament operațional nu se pot solicita tranșe de finanțare. De precizat: cele aproape 4 miliarde euro încasate de România sunt prefinanțări acordate automat. Tranșele de finanțare sunt cerute în măsura în care banii din prefinanțare au fost cheltuiți.
De precizat:
România nu este singurul stat membru care nu are semnat angajamentul operațional, alte 13 state fiind în aceeași situație: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta și Slovenia.
Alte 4 state sunt chiar mai puțin avansate: Polonia și Ungaria au planurile încă blocate, iar Bulgaria și Suedia (ultimele două care au transmis planurile) au PNRR-urile încă în analiză.
Țările de Jos sunt singurul stat membru care nu a transmis la Bruxelles un plan de relansare.
Franța și Spania sunt cele mai avansate state cu implementarea planurilor naționale. Ambele au primit deja tranșe de finanțare, suplimentar față de avansurile primite. Comisia a plătit Franței 7,4 miliarde euro și Spaniei 10 miliarde euro.
4 state membre așteaptă decizia Comisiei pentru eliberarea de tranșe de finanțare din PNRR. Croația a cerut 700 milioane euro. Grecia a cerut 3,6 miliarde euro, Italia a cerut 21 miliarde euro și Portugalia 1,16 miliarde euro.
Cele 24 de ținte de atins până la 31 martie 2022
În următoarele 3 zile, România trebuie să onoreze 24 de angajamente aferente primului trimestru din 2022. Acestea sunt:
- Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovare și renovare integrată energetic și din punct de vedere al eficienței
- Lansarea procedurii de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (eoliană/solară)
- Prezentarea raportului de analiză a opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental, cu recomandări aferente
- Lansarea cererii de granturi pentru sprijinirea IMM în formarea în domeniul competențelor digitale
- Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea obligatorie în SPV a contribuabililor persoane juridice
- Operaționalizarea planului comun de acțiune ANAF și Inspecția Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la negru/gri
- Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1)
- Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici
- Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național ”prima conectare la apă și canalizare
- Intrarea în vigoare a Ordinului de Ministru pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și educaționale
- Intrarea în vigoare a legislației și normelor de aplicare privind tichetele de muncă pentru lucrătorii
- Intrarea în vigoare a Legii privind protecția avertizorilor
- Reforma achizițiilor publice: Intrarea în vigoare a modificărilor legislației privind căile de atac
- Intrarea în vigoare a modificărilor care să asigure sustenabilitatea Pilonului 2 de pensii
- Selectarea administratorului schemei de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor
- Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației, cartografierea zonelor optime de destinație turistică
- Adoptarea planului de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea creșterii competitivității sectorului turistic
- Semnarea contractului de asistență pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței
- Promovarea a 12 rute turistice/culturale, situri incluse în aceste
- Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul
- Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative
- Intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025
- Operaționalizarea unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare
- Instrumente financiare pentru sectorul privat. Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – instituirea instrumentului financiar și adoptarea politicii de investiții
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
PNRR-ul este un program irealizabil in lipsa unui ,,proiect de tara” a carui obiectiv este ,,reparatia” institutiilor nationale in directia functionalitatii si performantei in ce priveste realizarea ,,politicilor publice economice”, cit si a ,,constructiei” unor noi institutii de profil ,,dezvoltator economic”, capabile de ,,transformarea” resurselor financiare de orice provenienta in active economice productive, de infrastructura generala ori speciala, etc.
In acelasi timp, procesul dezvoltarii economice-industriale sau de infrastructura necesita o noua viziune si abordare teoretica, ca fundamente de sustinere logistica si aplicata a proiectelor nationale, ale UE, sau de alta provenienta si finantare.
In administrarea intreprinderii si bugetului national micro si macroeconomia ofera suportul teoretic si aplicat minimal, util unei evolutii lente ori stagnarii economice postdecembriste.
In realizarea unui salt economic important ca cel sustinut financiar de PNRR, sau in cazul unui ,,proiect de tara” (de reindustrializare) – limitele lor devin vizibile prin incapacitatea ,,organismului economic national” de a realiza efectiv ,,proiectul UE” si mai ales nu doar in imposibilitatea de a construi un ,,proiect de tara”, ci si de a-si imagina/intelege necesitatea acestuia!