fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Gladiatorii anticorupţie şi preţul unei zile de antrenament

de Cristian Grosu 26.3.2012

Până una-alta, să socotim off-topic (om vedea noi ce facem apoi cu el) acest pasaj, ignorat de toată presa:

Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. (…) Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât planul de acţiune naţional cât şi cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară”.

E un citat istoric din nota de fundamentare pentru Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), care alocă circa 1,2 milioane de euro în 2012 pentru lupta anticorupţie, şi câte 0,7 milioane de euro pentru fiecare din următorii 3 ani. De ce e istoric: pentru că, pentru prima oară într-o strategie de luptă anticorupţie, scrie negru pe alb că vom lupta împotriva corupţiei de câţi bani ne lasă corupţia.

Să revenim, însă, la ale noastre, la situaţia din teren.

La ora la care scriu aceste rânduri, guvernul României se luptă, de câteva luni bune, cu aşa numiţii „băieţi deştepţi din energie” – cei ale căror contracte cu Hidroelectrica (producătorul celui mai ieftin curent electric) au fost încheiate pe lângă bursă. Spectacol total: contractele au fost trimise (cu camerele televiziunilor după ele) la Ministerul Justiţiei, care să găsească o formulă juridică de renegociere, eventual reziliere.

Ce înseamnă aceste contracte şi cum şi-au petrecut „băieţii deştepţi” criza, puteţi citi AICI. Ce înseamnă ele, şi de ce merg lucrurile atât de încet la Ministerul Justiţiei – ne-o spune Jeffrey Franks – atât de înjuratul trimis al FMI în România, dar ale cărui presiuni au mai urnit câte ceva (de fapt, au urnit tot ce s-a făcut cât de cât bun) în guvernul PDL: statul pierde undeva spre 250 de milioane de euro anual de pe urma acestor contracte.

Două lucruri n-au cum să ne scape:

că vreme de 4 ani aceste contracte (din blamarea cărora Băsescu a câştigat primele alegeri) nu doar că au funcţionat cu prejudiciile aferente pentru stat, dar au şi fost prelungite sub ministeriatul dlui. Adriean Videanu.

Al doilea: fiecare săptămână care trece aduce glorie pentru aceşti gladiatori anticorupţie care spumegă electoral în toată media, şi 5 milioane de euro (din prejudiciul ăla de 250 de milioane) pentru conturile „băieţilor deştepţi”. Cu alte cuvinte, nu se fură vreme de-o guvernare, până în anul electoral: se fură chiar până în ceasul al doisprezecelea. Şi fiecare zi de ameninţări ale miniştrilor paralei costă câte 700.000 numai de aici.

Că mai sunt şi alte locuri – energia de la Hidroelectrica nu-i decât cazul cel mai mediatizat.

La CNAS, de exemplu. Săptămâna trecută, preşedintele Casei de Sănătate anunţa introducerea cardului menit să stopeze frauda. Cardul apare cu 5 (cinci) ani întârziere, răstimp în care s-au petrecut două lucruri: la guvernare a fost PDL, iar furtul de bani din CNAS a atins cotele pe care le spune (dacă nu cumva le minimalizează) însuşi preşedintele Casei, într-un interviu: 400 de milioane de euro pe an. Cardul va fi introdus din luna august 2012 şi va fi operaţional din octombrie: adică nu se fură doar în tot mandatul, până în anul electoral, ci se fură până în chiar ceasul al doisprezecelea. Ceas la care, domnul Duţă şi PDL au să raporteze în faţa poporului că au luptat cu corupţia din sănătate şi că, după 4 ani de mandat în care au tolerat sau beneficiat indirect de corupţie, au stopat corupţia.

Nici n-au de ce să se grăbească până în octombrie, căci au de câştigat nu doar galoane anticorupţie şi puncte electorale: fiecare săptămână care trece înseamnă 8 milioane de euro scurşi din banii de la sănătate.

Dacă am lua doar energia de la Hidroelectrica (că mai sunt şi ceilalţi, mai sunt şi baronii gazelor, mai sunt conţii energiei termice, marchizii importurilor de combustibili şi prinţii subvenţiilor pentru defavorizaţi) şi banii de la sănătate, avem un prejudiciu de 2 milioane de euro pe zi. Adică într-o singură zi se fură numai de aici de două ori mai mult decât i s-au alocat Anticorupţiei pe tot anul 2012 în Strategia Naţională, şi cât i s-a alocat pe următorii 3 ani. 

Cum să se grăbească cineva?

Exagerez. Cum să se fure numai 2 milioane pe zi? Gladiatorii anticorupţie au deschis mai multe fronturi, iar lupta e nemiloasă:

TAROM îşi renegociază contractele – economii de sute de mii de euro, acum de câteva săptămâni, după ce un mandat întreg treaba a mers ca unsă.

CFR renegociază contracte. Acum, în 2012, după ce guvernul tocmai i-a iertat datorii de un miliard de euro (euro!).

Metrorex renegociază contractele cu Alstom şi obţine o scădere a sumei cu 34 (treizecisipatru) % după ce vreme de 4 ani de mandat zecile de milioane (de euro) s-au scurs către cine nu trebuia deranjat.

Asta la Bucureşti. Căci în ţară e sânge pe pereţi: o analiză făcută de Ziarul Financiar socotea circa 2 miliarde de euro daţi aiurea prin contractele de construcţii din teritoriu; la Braşov un coş de gunoi din plastic, din cele de atârnat pe stâlpi, costă 500-600 de auro, iar la mine în cartier numai mahalaua are un singur rând de bordură (e drept, înlocuită anual!) – celelalte au două sau chiar trei.

Sau, hai înapoi, la Bucureşti: acolo unde companiile de stat concurează, în deficitul bugetar, cu banii de investiţii, de educaţie, de sănătate şi de cercetare, şi în care măsurile de restructurare, trecute în toate scrisorile de intenţie cu FMI, mai întârzie 6 luni, mai întârzie o luna, mai întârzie o zi: pentru că fiecare zi costă, şi acolo, milioane de euro.(Apropo: câţi maeştri ai delapidărilor din companiile de stat aţi văzut defilând seara, la televizor, cu haina în cap spre DNA? Dar acolo nu umblă nimeni, pentru că acolo se fac banii.)

(Un bun turnesol pentru companiile de stat sunt reacţiile opoziţiei. Furioşii USL – Dl. Victor Ponta & comp –  acuză mereu „politizarea companiilor de stat” – adică i-au scos per-ai noştri şi şi i-au pus pe ai lor – dar nu scot niciodată vreo vorbă de amânarea restructurării. Doamne fereşte, restructurare!: ar fi ca şi cum PDL ar pârjoli ogoarele şi ar otrăvi fântânile în calea opoziţiei care înaintează spre guvernare – or, asa ceva nu se face nici măcar în politică..)

Ei, cât le aduce acestor gladiatori ai anticorupţiei – în afară de gloria electorală, se-nţelege – fiecare zi de antrenament până la marea reziliere a contractelor? Până la marea restructurare? 10 milioane pe zi? 15? Adică într-o zi se fură de 4 ori mai mult decât i s-a alocat anticorupţiei pe 4 (patru) ani? Să aprecieze fiecare suma cât crede de cuvinţă.

Căci fiecare zi care trece nu e doar a lor, ci e şi a fiecăruia dintre plătitori: cineva, la urma urmei, trebuie să finanţeze acest festival, căci de spectacol vorbim. Nu-i chiar de colo să furi patru ani, şi în ultima lună să te scoţi – fără să dai banii înapoi – „negustor cinstit”, numai pentru că ai pus lacăt la uşa casei (metafora îi aparţine lui Traian Băsescu) pe care tocmai ai prădat-o.

Ei bine: nouă, „finanţatorilor”, ne rămân dobânzile la banii care-au fost împrumutaţi ca să funcţioneze vârtelniţa desenată mai sus. Căci în această zi au mai dispărut 10 (poate 15?) milioane de euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2012

2 comentarii

  1. casandra
    26.3.2012, 4:09 pm

    Domnule, felicitarile mele! Exact asta se afla in spatele discursurilor dure si a actiunilor moi. Si, la final, ati spus si un mare adevar, cel mai dureros:
    “Ei bine: nouă, „finanţatorilor”, ne rămân dobânzile la banii care-au fost împrumutaţi ca să funcţioneze vârtelniţa desenată mai sus.”.
    Am facut si eu o socoteala: in anii astia de criza, cum-necum a disparut “in neant” cam echivalentul unui buget al Romaniei. Zeci de miliarde de euro. Nu-i usor sau ieftin sa protejezi de criza afaceri, averi, profituri…

  2. Revista Presei – 27 martie / “Super-şoferul lui Andreica” « Politeía
    27.3.2012, 7:55 am

    […] Gladiatorii anticoruptie si pretul unei zile de antrenament. Pana una-alta, sa socotim off-topic (om vedea noi ce facem apoi cu el) acest pasaj, ignorat de toata presa: “Implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie se va realiza in limitele si coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetara pentru anii 2012-2014. (-) Astfel, prin standardele minimale de format si continut, atat planul de actiune national cat si cele sectoriale vor exclude masurile care nu au acoperire financiara”. E un citat istoric din nota de fundamentare pentru Strategia Nationala Anticoruptie (SNA), care aloca circa 1,2 milioane de euro in 2012 pentru lupta anticoruptie, si cate 0,7 milioane de euro pentru fiecare din urmatorii 3 ani. La ora la care scriu aceste rânduri, guvernul României se luptă, de câteva luni bune, cu aşa numiţii „băieţi deştepţi din energie” – cei ale căror contracte cu Hidroelectrica (producătorul celui mai ieftin curent electric) au fost încheiate pe lângă bursă. Spectacol total: contractele au fost trimise (cu camerele televiziunilor după ele) la Ministerul Justiţiei, care să găsească o formulă juridică de renegociere, eventual reziliere. Integral in Curs de Guvernare. […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis despre imunizarea populației: Problema se rezolvă cu vaccinarea în masă, nu cu restricții

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că trebuie îmbunătăţită campania de vaccinare şi a mai anunțat că nu poate accepta introducerea de restricții pentru persoanele… Mai mult

Europa

Raport: Xiaomi a devansat Samsung, devenind liderul pieței europene de smartphone-uri

Vladimir Ionescu

Xiaomi a depăşit Samsung în al doilea trimestru al anului şi a ajuns producătorul care vinde cele mai multe smartphone-uri în Europa, potrivit unui raport… Mai mult

Stiri

Licitație ANCPI de 461 mil. lei pentru servicii de cadastru în 300 de localități din România

Vladimir Ionescu

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a scos la licitație un contract de maxim 461 milioane de lei, pentru servicii de înregistrare în… Mai mult

Europa

România vinde Irlandei 700.000 de vaccinuri anti-Covid

Vladimir Ionescu

România vinde Irlandei 700.000 de doze de vaccin produse de Pfizer / BioNtech. Anunțul acordului a fost făcut de premierul irlandez, Micheál Martin, care a… Mai mult

Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult