fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Gladiatorii anticorupţie şi preţul unei zile de antrenament

de Cristian Grosu 26.3.2012

Până una-alta, să socotim off-topic (om vedea noi ce facem apoi cu el) acest pasaj, ignorat de toată presa:

Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. (…) Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât planul de acţiune naţional cât şi cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară”.

E un citat istoric din nota de fundamentare pentru Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), care alocă circa 1,2 milioane de euro în 2012 pentru lupta anticorupţie, şi câte 0,7 milioane de euro pentru fiecare din următorii 3 ani. De ce e istoric: pentru că, pentru prima oară într-o strategie de luptă anticorupţie, scrie negru pe alb că vom lupta împotriva corupţiei de câţi bani ne lasă corupţia.

Să revenim, însă, la ale noastre, la situaţia din teren.

La ora la care scriu aceste rânduri, guvernul României se luptă, de câteva luni bune, cu aşa numiţii „băieţi deştepţi din energie” – cei ale căror contracte cu Hidroelectrica (producătorul celui mai ieftin curent electric) au fost încheiate pe lângă bursă. Spectacol total: contractele au fost trimise (cu camerele televiziunilor după ele) la Ministerul Justiţiei, care să găsească o formulă juridică de renegociere, eventual reziliere.

Ce înseamnă aceste contracte şi cum şi-au petrecut „băieţii deştepţi” criza, puteţi citi AICI. Ce înseamnă ele, şi de ce merg lucrurile atât de încet la Ministerul Justiţiei – ne-o spune Jeffrey Franks – atât de înjuratul trimis al FMI în România, dar ale cărui presiuni au mai urnit câte ceva (de fapt, au urnit tot ce s-a făcut cât de cât bun) în guvernul PDL: statul pierde undeva spre 250 de milioane de euro anual de pe urma acestor contracte.

Două lucruri n-au cum să ne scape:

că vreme de 4 ani aceste contracte (din blamarea cărora Băsescu a câştigat primele alegeri) nu doar că au funcţionat cu prejudiciile aferente pentru stat, dar au şi fost prelungite sub ministeriatul dlui. Adriean Videanu.

Al doilea: fiecare săptămână care trece aduce glorie pentru aceşti gladiatori anticorupţie care spumegă electoral în toată media, şi 5 milioane de euro (din prejudiciul ăla de 250 de milioane) pentru conturile „băieţilor deştepţi”. Cu alte cuvinte, nu se fură vreme de-o guvernare, până în anul electoral: se fură chiar până în ceasul al doisprezecelea. Şi fiecare zi de ameninţări ale miniştrilor paralei costă câte 700.000 numai de aici.

Că mai sunt şi alte locuri – energia de la Hidroelectrica nu-i decât cazul cel mai mediatizat.

La CNAS, de exemplu. Săptămâna trecută, preşedintele Casei de Sănătate anunţa introducerea cardului menit să stopeze frauda. Cardul apare cu 5 (cinci) ani întârziere, răstimp în care s-au petrecut două lucruri: la guvernare a fost PDL, iar furtul de bani din CNAS a atins cotele pe care le spune (dacă nu cumva le minimalizează) însuşi preşedintele Casei, într-un interviu: 400 de milioane de euro pe an. Cardul va fi introdus din luna august 2012 şi va fi operaţional din octombrie: adică nu se fură doar în tot mandatul, până în anul electoral, ci se fură până în chiar ceasul al doisprezecelea. Ceas la care, domnul Duţă şi PDL au să raporteze în faţa poporului că au luptat cu corupţia din sănătate şi că, după 4 ani de mandat în care au tolerat sau beneficiat indirect de corupţie, au stopat corupţia.

Nici n-au de ce să se grăbească până în octombrie, căci au de câştigat nu doar galoane anticorupţie şi puncte electorale: fiecare săptămână care trece înseamnă 8 milioane de euro scurşi din banii de la sănătate.

Dacă am lua doar energia de la Hidroelectrica (că mai sunt şi ceilalţi, mai sunt şi baronii gazelor, mai sunt conţii energiei termice, marchizii importurilor de combustibili şi prinţii subvenţiilor pentru defavorizaţi) şi banii de la sănătate, avem un prejudiciu de 2 milioane de euro pe zi. Adică într-o singură zi se fură numai de aici de două ori mai mult decât i s-au alocat Anticorupţiei pe tot anul 2012 în Strategia Naţională, şi cât i s-a alocat pe următorii 3 ani. 

Cum să se grăbească cineva?

Exagerez. Cum să se fure numai 2 milioane pe zi? Gladiatorii anticorupţie au deschis mai multe fronturi, iar lupta e nemiloasă:

TAROM îşi renegociază contractele – economii de sute de mii de euro, acum de câteva săptămâni, după ce un mandat întreg treaba a mers ca unsă.

CFR renegociază contracte. Acum, în 2012, după ce guvernul tocmai i-a iertat datorii de un miliard de euro (euro!).

Metrorex renegociază contractele cu Alstom şi obţine o scădere a sumei cu 34 (treizecisipatru) % după ce vreme de 4 ani de mandat zecile de milioane (de euro) s-au scurs către cine nu trebuia deranjat.

Asta la Bucureşti. Căci în ţară e sânge pe pereţi: o analiză făcută de Ziarul Financiar socotea circa 2 miliarde de euro daţi aiurea prin contractele de construcţii din teritoriu; la Braşov un coş de gunoi din plastic, din cele de atârnat pe stâlpi, costă 500-600 de auro, iar la mine în cartier numai mahalaua are un singur rând de bordură (e drept, înlocuită anual!) – celelalte au două sau chiar trei.

Sau, hai înapoi, la Bucureşti: acolo unde companiile de stat concurează, în deficitul bugetar, cu banii de investiţii, de educaţie, de sănătate şi de cercetare, şi în care măsurile de restructurare, trecute în toate scrisorile de intenţie cu FMI, mai întârzie 6 luni, mai întârzie o luna, mai întârzie o zi: pentru că fiecare zi costă, şi acolo, milioane de euro.(Apropo: câţi maeştri ai delapidărilor din companiile de stat aţi văzut defilând seara, la televizor, cu haina în cap spre DNA? Dar acolo nu umblă nimeni, pentru că acolo se fac banii.)

(Un bun turnesol pentru companiile de stat sunt reacţiile opoziţiei. Furioşii USL – Dl. Victor Ponta & comp –  acuză mereu „politizarea companiilor de stat” – adică i-au scos per-ai noştri şi şi i-au pus pe ai lor – dar nu scot niciodată vreo vorbă de amânarea restructurării. Doamne fereşte, restructurare!: ar fi ca şi cum PDL ar pârjoli ogoarele şi ar otrăvi fântânile în calea opoziţiei care înaintează spre guvernare – or, asa ceva nu se face nici măcar în politică..)

Ei, cât le aduce acestor gladiatori ai anticorupţiei – în afară de gloria electorală, se-nţelege – fiecare zi de antrenament până la marea reziliere a contractelor? Până la marea restructurare? 10 milioane pe zi? 15? Adică într-o zi se fură de 4 ori mai mult decât i s-a alocat anticorupţiei pe 4 (patru) ani? Să aprecieze fiecare suma cât crede de cuvinţă.

Căci fiecare zi care trece nu e doar a lor, ci e şi a fiecăruia dintre plătitori: cineva, la urma urmei, trebuie să finanţeze acest festival, căci de spectacol vorbim. Nu-i chiar de colo să furi patru ani, şi în ultima lună să te scoţi – fără să dai banii înapoi – „negustor cinstit”, numai pentru că ai pus lacăt la uşa casei (metafora îi aparţine lui Traian Băsescu) pe care tocmai ai prădat-o.

Ei bine: nouă, „finanţatorilor”, ne rămân dobânzile la banii care-au fost împrumutaţi ca să funcţioneze vârtelniţa desenată mai sus. Căci în această zi au mai dispărut 10 (poate 15?) milioane de euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2012

2 comentarii

  1. casandra
    26.3.2012, 4:09 pm

    Domnule, felicitarile mele! Exact asta se afla in spatele discursurilor dure si a actiunilor moi. Si, la final, ati spus si un mare adevar, cel mai dureros:
    “Ei bine: nouă, „finanţatorilor”, ne rămân dobânzile la banii care-au fost împrumutaţi ca să funcţioneze vârtelniţa desenată mai sus.”.
    Am facut si eu o socoteala: in anii astia de criza, cum-necum a disparut “in neant” cam echivalentul unui buget al Romaniei. Zeci de miliarde de euro. Nu-i usor sau ieftin sa protejezi de criza afaceri, averi, profituri…

  2. Revista Presei – 27 martie / “Super-şoferul lui Andreica” « Politeía
    27.3.2012, 7:55 am

    […] Gladiatorii anticoruptie si pretul unei zile de antrenament. Pana una-alta, sa socotim off-topic (om vedea noi ce facem apoi cu el) acest pasaj, ignorat de toata presa: “Implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie se va realiza in limitele si coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetara pentru anii 2012-2014. (-) Astfel, prin standardele minimale de format si continut, atat planul de actiune national cat si cele sectoriale vor exclude masurile care nu au acoperire financiara”. E un citat istoric din nota de fundamentare pentru Strategia Nationala Anticoruptie (SNA), care aloca circa 1,2 milioane de euro in 2012 pentru lupta anticoruptie, si cate 0,7 milioane de euro pentru fiecare din urmatorii 3 ani. La ora la care scriu aceste rânduri, guvernul României se luptă, de câteva luni bune, cu aşa numiţii „băieţi deştepţi din energie” – cei ale căror contracte cu Hidroelectrica (producătorul celui mai ieftin curent electric) au fost încheiate pe lângă bursă. Spectacol total: contractele au fost trimise (cu camerele televiziunilor după ele) la Ministerul Justiţiei, care să găsească o formulă juridică de renegociere, eventual reziliere. Integral in Curs de Guvernare. […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Romgaz: Problemele legii offshore şi pandemia au amânat discuţiile despre preluarea unei participaţii din Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Discuţiile referitoare la preluarea de către Romgaz a unei cote de participare din proiectul Neptun Deep “nu sunt încheiate, vor continua, dar sunt puse în… Mai mult

Stiri

Măsurile adoptate în ședința de Guvern: Fonduri pentru Ministerul Sănătății / Pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar al UE

Alexandra Pele

Guvernul a adoptat miercuri mai multe acte normative, cele mai importante vizând asigurarea resurselor financiare în contextul pandemiei, precum și pregătirea viitorului exercițiu financiar al… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României

Adrian N Ionescu

Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor… Mai mult

Stiri

IMM Invest: Fondul de garantare a aprobat peste 1.400 de credite, în valoare de un miliard de lei

Alexandra Pele

În această dimineață erau aprobate 1.441 de credite garantate de stat prin programul IMM Invest în valoare de peste un miliard de lei, a anunțat… Mai mult

Stiri

Generalul Ionel Sorin Bălan, numit la conducerea STS

Vladimir Ionescu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat miercuri numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan (foto) în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în… Mai mult

Stiri

410.000 locuri de muncă dispărute din economie în criza Covid: O situație pe sectoare

Mariana Bechir

Numărul contractelor încetate din cauza epidemiei a depășit la sfârșitul săptămânii trecute plafonul de 400.000. Premierul Ludovic Orban declara săptămâna trecută că acestora li se… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizarea președintelui referitoare la învățământul online

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoarela neconstituţionalitatea legii ce prevedea că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi… Mai mult