sâmbătă

13 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 martie, 2012

Guvernul cere Parlamentului accelerarea procedurii de ridicare a imunităţii senatorilor şi deputaţilor, prin noua Strategie Naţională Anticorupţie 2012-2015, adoptată, marţi, de Executiv şi transmisă Legislativului.

”Strategia prevede acest obiectiv în portofoliul Parlamentului, dacă doriţi. Acum, rămâne ca Parlamentul, asumându-şi această strategie la nivel politic, să treacă mecanismele interne instituţionale la modificarea regulamentelor proprii”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

El a arătat că simplificarea procedurilor implică şi accelerarea soluţionării cererilor organelor de urmărire penală, însă Parlamentul este suveran.


Procedura prevăzută în strategie este ca Parlamentul (camera sesizată) să pună pe ordinea de zi a primei şedinţe de plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore, aceasta fiind o recomandare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie.

Anul trecut, europarlametarul Monica Macovei propusese ca Parlamentul să fie obligat să se reunească în şedinţă de plen în 48 de ore de la sesizarea de către organele penale, precum şi obligativitatea votului, la vedere.

La viitoarea reuniune a coaliţiei de guvernare, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu va face demersuri pentru ca Parlamentul să adopte, în plen, o declaraţie de asumare a obiectivelor care îi revin prin document.

Alte obiective anticorupţie 2012-2015

  • Strategia pune accentul pe implementarea şi stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie, DNA şi ANI urmând a fi printre pilonii principali în noua viziune.
  • Măsuri pentru operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call – center, care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie (măsură cu caracter general pentru toate instituţiile)
  • Se introduc experimental în instituţii publice testele de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice.
  • Se pune accentul şi pe confiscarea produsului infracţiunii – dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni
  • adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii.
  • Modificarea cadrului legislativ referitor la finanţarea partidelor politice în vederea asigurării publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate.
  • Stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal, în afara celor puse la dispoziţie de autorităţile locale
  • Aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.
  • În termen de trei luni de la un incident de integritate (decizie definitivă a ANI, trimitere în judecată sau hotărâre definitivă de condamnare), se va solicita instituţiei vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.

Anticorupţie de câţi bani avem

Instituţiile statului, sub coordonarea Ministerului Justiţiei, vor implementa Strategia Naţională Anticorupţie fără măsurile care nu au acoperire financiară, potrivit Guvernului.


În nota de fundamenare a strategiei, Guvernul subliniază că SNA 2012-2015 se finanţează doar în limitele prevăzute de Strategia fiscal-bugetară 2012-2014.

Implementarea SNA se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. Strategia şi planul de acţiune sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât planul de acţiune naţional cât şi cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară„, scrie în nota de fundamentare.

Per total, pentru implementarea SNA se prevăd cheltuieli de aproape 5 milioane de lei în anul 2012 şi câte 2,3 milioane de lei pe an în perioada 2013-2015. 

Din aceşti bani, peste 2,28 milioane de lei pe an sunt destinaţi cheltuielilor de personal prilejuite de aplicarea SNA în perioada 2012-2015, conform notei de fundamentare.

Aceste fonduri sunt asigurate prin bugetele instituţiilor implicate, însă cu excepţia Autorităţii Electorale Permanente, Consiliului Concurenţei şi Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Alegerile şi finanţarea partidelor – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Deşi suntem în an electoral, Guvernul recunoştea în nota de fundamentare a SNA că fonduri de aproape 350.000 de lei, necesare suplimentării personalului, nu erau prevăzute în proiectul bugetului pe anul 2012.

În cazul AEP, strategia „urmăreşte şi creşterea capacităţii administrative de control a Autorităţii Electorale Permanente, prin asigurarea resurselor necesare, precum şi organizarea periodică de către Autoritatea Electorală Permanentă a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice”.

Astfel, a fost propusă suplimentarea schemei de personal a AEP cu 11 posturi, dintre care 8 la nivelul filialelor regionale şi 3 la nivel central.

Pentru această măsură, AEP are nevoie de suplimentarea bugetului cu 345.358 lei, însă „această sumă nu este prevăzută în bugetul Autorităţii Electorale Permanente pe anul 2011 şi nici în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2012”, se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă are în sarcină şi completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu recomandările GRECO (Grupul Statelor Împotrica Corupţiei).

Pentru atingerea acestui obiectiv, AEP derulează în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare proiectul intitulat „Asistenţă pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi administraţia publică locală din România pentru implementarea celor mai bune practici în managementul proceselor electorale”.

Proiectul îşi propune, printre altele, furnizarea de consultanţă internaţională pentru implementarea recomandărilor GRECO în materia finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Pentru implementarea proiectului, Divizia de Asistenţă Electorală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Fondul pentru Programul Regional Marea Neagră va aloca circa de 54.000 de dolari, dar Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să contribuie cu 40.000 de dolari.

Bugetul pe anul 2011 al Autorităţii Electorale Permanente nu a permis plata integrală a contribuţiei, până la această fiind achitaţi doar 27.000 de dolari.

Consiliul Concurenţei

SNA prevede suplimentări bugetare şi la Consiliul Concurenţei, care ar avea nevoie de încă 1,1 milioane de lei pentru cheltuieli de personal, în vederea suplimnetării cu 10 postrui.

„Consiliul Concurenţei, în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie, necesită personal specializat având o înaltă calificare profesională, întrucât activitatea de identificare şi instrumentare a înţelegerilor anticoncurenţiale, precum şi de combaterea concurenţei neloiale este una complexă, iar la nivelul Consiliului Concurenţei se înregistrează, în prezent, un deficit de personal, pentru realizarea sarcinilor asumate în cadrul SNA”, se arată în nota de fundamentare.

Astfel, Consiliul Concurenţei are nevoie de încă 4 inspectori de concurenţă-asistenţi, cu un salariu lunar brut de circa 6.300 de lei, şi de 6 inspectori de concurenţă principali, cu salarii brute de câte circa 7.800 de lei pe lună.

Achiziţiile publice – ANRMAP

De asemenea, la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), sunt necesare suplimentări bugetare şi mai mari, de circa 3,5 milioane de lei.

Astfel, strategia aprobată de guvern prevede că „pentru atingerea obiectivelor specifice prevăzute (…) se apreciază ca absolut necesară suplimentarea numărului de posturi pentru personalul cu atribuţii de verificare ex-ante şi ex-post a procedurilor de achiziţie publică cu 14 posturi de consilier superior”.

Pentru aceasta este nevoie de o suplimentare bugetară cu 835.536 lei la cheltuielile de personal.

La aceştia se adaugă 107.000 de lei pentru bunuri şi servicii, în vederea achiziţionării unor servicii de pregătire a personalului. Aceste servicii costă 3.500 de euro de persoană, în condiţiile în care 7 angajaţi trebuie să intre în acest training.

Domneiul de perfecţionare este legat de „instrumente statistice utilizate în managementul administraţiei publice, în analiza statistică a fenomenelor specifice din domeniul achiziţiilor publice la nivel naţional şi la nivelul comunităţilor locale”.

La acestea se adaugă cheltuieli anuale cu active nefinanciare de 2,538 milioane de lei, pentru îndeplinirea obiectivelor din SNA.

În aceşti bani intră achiziţionarea unui autoturism destinat deplasării în teritoriu a echipelor de control ex-post – aproximativ 20.000 de euro, precum şi asigurarea platformei tehnice de desfăşurare a unei activităţi de monitorizare eficientă a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Pentru această platformă sunt necesare un sistem stocare NAS (network area storage) – aproximativ 50.000 de euro (preţ maximal, se poate ajunge până la în jur de 35.000 de euro cu discount de la producător), un server – aproximativ 7.000 de euro şi 7 calculatoare tip desktop de 900 euro fiecare.

La acest capitol, cel mai mult, circa 500.000 de euro, trebuie investit în „achiziţionarea unui soft privind culegerea şi prelucrarea de informaţii necesare monitorizării şi evaluării Sistemul Naţional de Achiziţii Publice (SNAP) de la toate instituţiile implicate în sistem, altele decât Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), inclusiv module de interfaţă pentru instituţiile implicate”.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: