Bugetul general consolidat s-a închis cu un deficit de 81 de miliarde de lei în 2022, echivalentul a 5,68% din PIB, o consolidare de circa un punct procentual față de nivelul din 2021, reiese din execuția publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) luni.
Cu toate că execuția indică o îmbunătățire a finanțelor publice, procentul poate părea mic dacă este raportat la numeroasele evoluții care au favorizat încasările statului în 2022:
criza energetică și criza costului vieții au adus zeci de miliarde de lei în plus la buget, sub formă de TVA (taxă pe consum), dividende (cele mai profitabile companii din portofoliul statului sunt din zona energiei), dar și taxe speciale pe producătorii de energie.
Creșteri de 2 cifre la venituri:
- TVA în valoare de 94 de miliarde de lei, în creștere cu 18,6% față de 2021, datorită dinamicii ”bazei macroeconomice” (consumul a crescut, în ciuda scumpirilor) și chiar în condițiile în care restituirile de TVA au crescut cu 15% (creșterea acestora este firesc să fie similară celei a încasărilor, TVA fiind o taxă neutră pe business);
- Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii în valoare de 19,2 miliarde de lei, în creștere cu 13,7 miliarde față de 2021, pe seama încasărilor din sectorul energetic (impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și a impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021)
- Venituri nefiscale de 39,6 miliarde de lei, în creștere cu 51% față de 2021: vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende (de la companiile de stat, cele mai profitabile fiind cele din energie, dobânzi și redevențe petroliere (influențate de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale în semestrul I al anului 2022).
Dacă însumăm doar creșterile de venituri de la aceste trei capitole bugetare față de 2021 ne rezultă un surplus de aproape 42 de miliarde de lei, echivalentul a 2,9% din PIB.
Absorbția fondurilor UE a compensat scăderea de la consum
Bugetul public a avut însă de câștigat la multe alte capitole, ca urmare a revenirii activității economice post-pandemie.
Veniturile din impozitul pe profit (aferent anului 2021, dar colectat în 2022) au crescut, spre exemplu, cu 33%, la 26,6 miliarde de lei. Veniturile din impozitul pe venit (care includ și impozitele plătite de companiile mici) au urcat la 33,7 miliarde de lei în 2022, cu 20,3% peste nivelul din 2021.
(Citește și: ”Execuţia la 5 luni: Inflația și criza din energie salvează deficitul bugetar”)
Bugetul a avut de câștigat din creșterea presiunilor inflaționiste și a economiei în special în primul semestru din 2022 (mai jos evoluția comerțului cu amănuntul), în cea de-a doua parte a anului, când consumul (motor al activității economice) a început să dea semne de încetinire, bugetul beneficiind de pe urma accelerării absorbției de fonduri europene.
(Citește și: ”Comerțul își continuă scăderea. Luna noiembrie, salvată de vânzările de Black Friday”)
Investițiile, salvate pe ultima sută de metri: Un sfert din buget cheltuit în ultima lună
După cum s-a întâmplat și în anii anterior, Guvernul a așteptat până în ultimul moment pentru a debloca banii pentru investiții, cheltuielile de capital (investiții finanțate exclusiv de la bugetul de stat) fiind cel mai la îndemână instrument de echilibrare a finanțelor publice pentru a se asigura încadrarea în ținta de deficit.
Astfel, în luna decembrie au fost cheltuite 11,6 miliarde de lei pentru cheltuielile de capital, mai mult de un sfert din cheltuielile aferente întregului an, de 40,5 miliarde de lei, reiese din datele MFP.
2022 s-a dovedit a fi un an bun și din perspectiva absorbției de fonduri europene. Astfel, statul a cheltuit 49,5 miliarde de lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în creștere cu 19,6% față de anul precedent.
Mai puțin bine arată execuția proiectelor cu finanțare PNRR. Până la finalul anului, Guvernul a cheltuit 281,3 milioane de lei pentru cele finanțate din granturi, respectiv 562,9 milioane de lei pentru cele cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut.
Finanțele publice au început să scârțâie începând cu a doua parte a anului
Cel mai recent raport trimestrial al Ministerului Finanțelor indică o deteriorare a finanțelor publice începând cu trimestrul al treilea din 2022, când veniturile bugetare s-au situat sub țintă.
Astfel, în T3 (pentru T4 nu există încă date), veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat în principal ca urmare a nerealizării veniturilor prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile și în special a celor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR ”al căror nivel este corelat cu propunerile ordonatorilor principali de credite privind prevederile bugetare pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente trimestrului III 2022”, au explicat specialiștii MFP.
(Citește și: ”Greu cu Bugetul: ”Veniturile extraordinare” aduse de inflație și criza energiei nu compensează frânarea economiei și rateurile din PNRR”)
Totodată, veniturile încasate din economia internă s-au situat sub nivelul programat în T3 “pe fondul evoluției sub nivelul programat a veniturilor fiscale, în principal, ca urmare a evoluției încasărilor din taxa pe valoarea adăugată și accize ce nu au reușit să atingă nivelul programat pentru perioada analizată”.
***
Urmărește-ne pe Google News
