Greu cu Bugetul: ”Veniturile extraordinare” aduse de inflație și criza energiei nu compensează frânarea economiei și rateurile din PNRR

Guvernul nu a reușit să încaseze la buget cât și-a propus în trimestrul al treilea al acestui an, de vină pentru ratarea țintei de venituri fiind evoluția sub așteptări a sumelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și o evoluție sub așteptări a veniturilor din economia internă, cel mai probabil un rezultat al crizei costului vieții.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,8 miliarde de lei (8,4% din PIB) în al treilea trimestru al anului 2022, cu 3,45 miliarde de lei sub nivelul prognozat, reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 97,1%, reiese dintr-un raport al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

”Veniturile bugetului general consolidat s-au situat sub nivelul programat pentru perioada analizată ca urmare a evoluției veniturilor din fonduri externe rambursabile și în special a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile a PNRR dar și a veniturilor din economia internă ce nu au reușit să atingă nivelul programat”, explică reprezentanții MFP.

Evoluția peste așteptările de la începutul anului a dus la refacerea calculelor cu ocazia rectificării

Este important de precizat că programul de încasări aferent trimestrului al treilea a fost actualizat la sfârșitul lunii septembrie. Acesta este diferit față de estimările de la începutul anului, cele cuprinse în Legea bugetului.

Astfel, la începutul anului, înainte ca inflația și criza energetică să rotunjească semnificativ veniturile bugetare (prin creșterea încasărilor din TVA și a impozitelor colectate de la companiile din energie), statul anticipa venituri de 110,35 de miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 6,6% mai mici decât cele actualizate la prima rectificare bugetară din 2022.

Cu această ocazie, programul încasărilor din T3 a fost majorat la 118,23 miliarde de lei, statul reușind să colecteze în final cu 2,9% sub această țintă.

Performanță sub așteptări a economiei interne

Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 103 miliarde de lei (7,5% din PIB), gradul de realizare a programului trimestrial fiind de 98,7%.

Veniturile fiscale au însumat 57 de miliarde de lei și s-au realizat în proporție de 97,2%.

”Veniturile fiscale s-au situat sub nivelul programat, în principal, ca urmare a evoluției încasărilor din taxa pe valoarea adăugată și accize ce nu au reușit să atingă nivelul programat pentru perioada analizată”, se arată în raport.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au ridicat la 23,6 miliarde de lei, în creștere cu cu 14,2% (2,9 miliarde de lei) comparativ cu încasările aferente trimestrului III 2021. Gradul de realizare al programului trimestrial a fost de 97,1% (-0,71 miliarde lei).

Din datele MFP reiese că rezultatele sub așteptări au fost o consecință a evoluției mai slabe a activității din comerț. În structură, TVA încasată s-a majorat cu 15,8% (+4,2 miliarde de lei) față de trimestrul III al anului 2021, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a crescut cu 20,3% (-1,2 miliarde de lei).

”În al treilea trimestru 2022, media TVA restituită a fost de 2,5 miliarde de lei, situându-se peste media de două miliarde de lei înregistrată în perioada similară a anului precedent”, reiese din datele MFP.

Creșterea rambursărilor de TVA este firească, având în vederea că acestea evoluează în tandem cu activitatea din comerț, mai exact, cu cât încasările brute din TVA sunt mai mari, cu atât și rambursările către mediul privat trebuie să fie mai mari, TVA fiind o taxă neutră pe business.

Veniturile din accize au însumat 9,8 miliarde de lei, în creștere cu 4,2% (0,39 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului precedent, iar gradul de realizare al programului stabilit pentru această perioadă a fost de 90% (-1,1 miliarde de lei).

Taxele din energie au bătut și estimările de la rectificare

Încasările din categoria alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii în al treilea trimestru al anului curent au fost în sumă de 3,96 miliarde de lei (0,3% din PIB), depășind programul trimestrial cu 7,9% (+0,29 miliarde lei).

”Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au avut o creștere semnificativă de 2,7 miliarde lei față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+1,6 miliarde lei) și a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,1 miliarde lei)”, explică reprezentanții MFP.

Veniturile nefiscale au fost în sumă de 10,5 miliarde de lei (0,8% din PIB) în perioada analizată, gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 104,3% (+0,43 miliarde lei).

Evoluția este pusă pe seama creșterii cu 53,6% (+2,1 miliarde de lei) a veniturilor din proprietate (vărsăminte din veniturile nete ale BNR, venituri din dividende și redevențe petroliere).

• Vărsămintele din veniturile nete ale BNR au înregistrat o creștere semnificativă de 199,7% (+0,7 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare este de 275,0% (+0,6 miliarde lei).
• Veniturile din concesiuni și închirieri au fost cu 141,4% (+0,6 miliarde lei) mai mari în perioada analizată. Creșterea se datorează majorării încasărilor din redevențe petroliere, influențate fiind de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale în semestrul I al anului 2022.
• Veniturile din dividende s-au majorat cu 17,4% (+0,4 miliarde lei), pe seama dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2021 virate de operatorii economici suplimentar față de nivelul programat pentru anul curent.

Încasările din PNRR, departe de calculele Guvernului

Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021 – 2027 și sumele aferente asistenței financiare a PNRR, încasate în trimestrul III 2022, au fost în sumă de 11,8 miliarde de lei (0,86% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 84,7% a programului trimestrial.

Din totalul sumelor 92,6% au reprezentat fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

Guvernul se aștepta să încaseze în trimestrul al treilea 2,66 miliarde de lei în contul asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR. În realitatea, veniturile de la acest capitol bugetar au fost de doar 38,6 milioane de lei, respectiv un grad de realizare de 1,4%, reiese din documentele oficiale.

Cheltuielile, cu 11,3% sub programul de la rectificare, dar cu 7,6% mai mari decât în Legea bugetului

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, acestea s-au ridicat la 132,98 de miliarde de lei, cu 27,3% mai mari decât în trimestrul trei din 2021, dar cu 11,3% mai mici decât ținta actualizată cu ocazia rectificării bugetare. Față de ținta din Legea bugetului, de 123,6 miliarde de lei, acestea au fost cu 7,6% mai mari.

După cum reiese din graficul de mai sus, cele mai importante ”economii” au fost realizate la capitolul dobânzi, investiții (atât finanțate din fonduri europene cât și de la bugetul de stat) și alte cheltuieli (capitol la care intră cheltuieli precum burse, despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ).

Dobânzile, din lac în puț

Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 7,8 miliarde de lei (0,6% din PIB).

Gradul de realizare față de programul trimestrial actualizat la rectificare a fost de doar 79,2%. Cu alte cuvinte, Guvernul a plătit în T3 cu peste două miliarde de lei mai puțin pe dobânzi decât estimase la rectificare.

Deși economia poate părea semnificativă, este important de reținut că suma de 7,8 miliarde de lei este aproape dublă față de ținta cheltuielilor cu dobânzile cuprinsă în Legea bugetului, de 4,45 miliarde de lei.

”Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 98,6% (+3,9 miliarde de lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, au explicat reprezentanții MFP.

Investițiile nu mai sunt pe radarul nimănui

Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE inclusiv proiecte finanțate din asistența financiară nerambursabilă a PNRR au reprezentat 0,9% din PIB și s-au efectuat în proporție de 72,3% din plățile programate pentru perioada analizată.

Guvernul plănuia să cheltuiască 4,2 miliarde de lei pe proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR. În realitate, a cheltuit 43,3 milioane de lei.

În ceea ce privește investițiile finanțate exclusiv din resurse interne, cheltuielile de capital din trimestrul al treilea au fost de 8,76 miliarde de lei, gradul de realizare față de program fiind de 73,9%.

***