Bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 20,9 miliarde de lei (1,57% din PIB) în primele cinci luni din 2022, cu peste un miliard de euro mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, reiese din datele publicate, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Detaliile execuţiei indică o creştere a încasărilor statutului la capitolele bugetare care reflectă cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă compania şi consumatorii:
inflaţia generalizată, precum și criza din energie care a alimentat această inflație, împreună cu profiturile în creștere din energie, suprataxarea energiei și dividendele din acest sector ridicate de stat.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,9 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Două treimi din această creştere, respecitv peste 20 de miliarde de lei au provenit din creşterea încasărilor din TVA, din impozitarea sectorului energetic (inclusiv redevenţe) şi din dividendele încasate de la companiile de stat (în special companiile din sectorul energetic, a căror profituri au fost rotunjite de evoluţia preţurilor), reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor oficiale.
Veniturile din TVA, umflate de inflaţie
Astfel, veniturile nete din TVA au fost de 38,2 miliarde de lei în primele cinci luni din 2022, cu aproape 30% peste nivelul de anul trecut. „Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, explică reprezentanţii MFP.
„Baza macroeconomică” a fost puternic afectată de avansul preţurilor, scumpirile fiind de două cifre începând cu luna martie 2022.
(Citiți și: ”Românii au scos în martie 1,1 mld. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum”)
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, iar în mai a sărit la 14,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2022 comparativ cu decembrie 2021) a fost de 9,2%.
În ciuda încasărilor foarte bune din TVA, nivelul restituirilor s-a menţinut sub cel din 2021, cu toate că acestea au accelerat în mai către trei miliarde de lei, după cum rezultă din graficul de mai jos.
„Restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 mld lei în ianuarie-mai”, anunţă ministerul, sub nivel din ianuarie-mai 2021, de 10,4 miliarde de lei.
Miliardele suplimentare din energie
Veniturile colectate de stat la capitolul „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” au totalizat 8,32 miliarde de lei în primele cinci luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent, cand a fost de 6,29 miliarde de lei. Acesta a fost pus „preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic”.
Veniturile nefiscale au însumat 15,54 miliarde de lei în ianuarie-mai, consemnând o creștere de 59,8% (an/an), susținută de „avansul veniturilor din proprietate – dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR„.
De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
(Citiți și: ”Industria coboară pe primele 4 luni la -1,3% față de aceeași perioadă din 2021”)
Veniturile din muncă nu au ţinut pasul cu fondul de salarii
Sume suplimentare semnificative s-au colectat şi din impozitul pe salarii şi venit (cu 2,2 miliarde de lei în plus faţă de primele cinci luni din 2021), respectiv din contribuţiile se asigurări (+5,7 miliarde de lei în plus faţă de anul precedent).
„Contribuțiile de asigurări au înregistrat 57,57 miliarde de lei în ianuarie-mai, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepție făcând luna mai”, se arată într-o notă a Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Cheltuielile, împovărate de dobânzi şi asistenţă socială. Scădere la investiții
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 199,87 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Creşteri semnificative faţă de anul trecut se observă la capitolele:
- dobânzi: 10,9 miliarde de lei, +54,3%:
- subvenţii: 4,4 miliarde de lei, +56,5%.
În termeni absoluţi, cele mai mari creşteri se observă la capitolul asistenţă socială, unde cheltuielile au înregistrat un avans de 11,2 miliarde de lei (17,8%) în primele cinci luni.
Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de:
- majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei,
- majorarea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei,
- acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022,
- acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi
- majorarea alocației de stat pentru copii.
Investiţiile finanţate exclusiv de la bugetul de stat s-au ridicat la 8,2 miliarde de lei, în scădere cu 4,1% faţă de primele cinci luni din 2021.
