Pandemia, criza prețurilor din energie și inflația tenare, ce 2 cifre – toate pe fondul deficitelor care i-au lăsat statului un spațiu îngust de intervenție: aceasta e conjunctura în care costul vieții a crescut rapid în ultimii 3 ani, schimbând comportamente de consum și remodelând bugetele gospodăriilor.
Fluctuația costurilor alimentelor a avut cel mai puternic efect de distorsionare a bugetelor românilor în ultimii trei ani, cheltuielile pentru mâncare având de altfel cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum, de peste 30%.
În trimestrul al treilea din 2022, circa 33,3% din cheltuielile de consum ale unei gospodării au fost alocate pe mâncare, cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul din trimestrul III din 2021, respectiv cu două punte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie, din T3 2019, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Nominal, o familie a scos din buzunar, în medie, cu circa 200 de lei în plus pentru alimente în T3 2022 față de anul precedent, respectiv cu 19,9%. Din datele INS, rata anuală a inflației din septembrie (finele T3) a fost de 19,1% în cazul mărfurilor alimentare.
În pandemie, ponderea alimentelor a crescut antrenată doar parțial de inflație și parțial de scăderea semnificativă a altor ponderi
După cum se poate observa din graficul de mai sus, la debutul pandemiei de COVID-19, ponderea cheltuielilor cu alimentelor a crescut chiar mai mult în totalul cheltuielilor de consum, până la 33,5%. Nominal însă, creșterea a fost ceva mai redusă, de circa 11,6%. În septembrie 2020, inflația alimentară era de circa 5% față de anul precedent, potrivit datelor INS.
Prin urmare, creșterea ponderii din pandemie poate fi doar parțial explicată de avansul prețurilor. Celălalt argument se referă la efectul pe care restricțiile le-au avut asupra cheltuielilor de consum ale populației, în special asupra bugetelor de vacanță. Datele INS indică o aproape înjumătățire a ponderii cheltuielilor pentru recreere, sport și cultură, la circa 3,8% din totalul cheltuielilor de consum. Tot un efect al pandemiei a fost reducere bugetelor pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, mulți angajați lucrând de acasă sau a bugetelor pentru ieșirile în oraș.
Schimbări ale comportamentul de consum din cauza avansurilor de prețuri din 2022
Ponderea cheltuielilor de transport a consemnat la rândul său o creștere semnificativă în bugete românilor în intervalul T3 2021 – T3 2022, de 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 7,4% din total.
Plafonarea prețurilor la energie a făcut însă ca ponderea cheltuielilor asociate utilităților să scadă semnificativ, până la 15,8% din totalul cheltuielilor de consum în T3, față de 19,1% în primul trimestru al anului trecut. Față de T3 2021, cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili au consemnat o creștere marginală de 0,1 puncte procentuale.
Pentru a acomoda creșterile de prețuri la alimente, în perioada T3 2021 – T3 2022 au scăzut ponderile cheltuielile pentru sănătate, informații și comunicații, băuturi alcoolice și tutun și cele pentru mobilier.
Impactul inflației și al creșterii ratelor dobânzii fluctuează semnificativ în funcție de veniturile gospodăriilor, ponderea ”coșului de consum de bază” în bugetul familiilor din zona euro variind de la 15% la aproape 70%, potrivit unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE).
”Gospodăriile cu venituri mai mici au puțin spațiu financiar pentru a amortiza prețurile mai mari la alimente și energie, în special în țările în care nivelurile ridicate ale serviciului datoriei se suprapun cu niveluri scăzute de economisire”, avertizează specialiștii BCE.
După cum reiese din graficul de mai sus, gospodăriile cu venituri mai mici din zona euro cheltuiesc o mare parte din buget pentru bunurile de bază și locuință.
Gospodăria cu venituri medii cheltuiește aproximativ 34% din buget (3 în grafic) pe bunuri esențiale – alimente, energie și locuință – ceea ce lasă, totuși, loc pentru economii sau pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată precum mașinile.
O creștere de 10% a costului vieții scade cu 20% puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici
Cele mai sărace gospodării (lowest în grafic) cheltuiesc aproximativ 70% pentru satisfacerea nevoilor de bază.
Prin urmare, ”o creștere de 10% a costului de bază al vieții, care nu este compensată de creșterea veniturilor, s-ar traduce printr-o reducere a puterii de cumpărare cu puțin peste 20% pentru gospodăriile cu cel mai mic venit față de aproximativ 5% pentru gospodăriile cu venituri medii”, reiese din calculele specialiștilor BCE.
Efectul disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mai mici ar putea, la rândul său, să limiteze considerabil capacitatea acestora de a rezista la șocuri și de a constitui buffere financiare, mai avertizează ei.
Din datele INS se poate trage o concluzie similară. Șomerii, spre exemplu, sunt cei mai afectați de evoluția prețurilor.
Situația din România: Șomerii și cei din rural – cei mai afectați de evoluția inflației
În medie, o gospodărie din România a cheltuit lunar, în T3 2022, circa 2.321,6 lei pe persoană, în creștere cu 18,8% față nivelul din T3 2021.
În cazul gospodăriilor unde capul familiei era șomer, avansul cheltuielilor a fost de 27,8%. Spre comparație, acolo unde capul familiei este salariat, creșterea cheltuielilor lunare a fost de doar 15,6%.
Similar, în mediul rural creșterea a fost de 26,2% față de doar 15,1 în mediul urban.
***
