duminică

19 mai, 2024

19 septembrie, 2023

Ministerul de Finanțe a publicat în transparență decizională, marți dimineața, proiectul ”privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung”, proiect pentru care Guvernul urmează să își asume răspunderea în Parlament.

Forma finală a documentului cu măsuri fiscale și de reducere a cheltuielilor – măsuri intens dezbătute de mai bine de o lună și jumătate – conține toate deciziile prezentate de presă în această perioadă: impozit pe cifra de afaceri, impozit suplimentar de 1% pentru instituţiile bancare, eliminarea unor facilităţi pentru angajaţii din IT şi construcţii, reducerea numărului total de funcţii de conducere, noi reglementări privind voucerele de vacanță și sporurile acordate bugetarilor.

(Descărcați AICI proiectul de lege)

Între prevederile proiectului de lege:

Taxarea microîntreprinderilor

Potrivit proiectului, microîntreprinderile vor fi taxate cu:

1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro


3%, pentru microîntreprinderile care:

  • realizează venituri peste 60.000 euro; sau
  • desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Cotele de impozitare, menționate mai sus, se aplică începând cu 1 ianuarie 2024.

Impozit la IT, construcții, agricultură, industrie alimentară

Pentru IT-ști se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv.

Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Angajații din construcții și industria alimentară vor plăti CASS.

Modificări la TVA

TVA va crește:

  • de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă).
  • de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice.
  • de 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs

Accize

Se introduce o nouă taxă, o acciză de fapt pentru zahăr:

  • băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl
  • băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl
  • Cresc accizele pentru băuturi alcoolice și tutun

Impozitarea companiilor mari


Se introduce un impozit minim pe cifra de afaceri pentru contibuabilii cu o cifră de afaceri mai mare de 50 mil. euro, în cazul în care impozitul pe profit calculat în baza prevederilor generale ale titlului II din Codul Fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:

IMCA = 1%*(VT – Vs – I – A), unde:

  • VT = venituri totale;
  • Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale şi necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenţii, veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii);
  • I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;
  • A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Cuprinderea în formula de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri a investițiilor are drept scop menținerea resurselor financiare necesare pentru finanțarea acestora. Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A sunt cele stabilite prin ordin al Ministrului Finanţelor.

Impozit suplimentar pentru bănci

În cazul băncilor – persoane juridice române şi al sucursalelor din România – persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde:

  • venituri din dobânzi;
  • venituri din dividende;
  • venituri din taxe şi comisioane;
  • câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  • câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
  • câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  • câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  • câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
  • diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
  • câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
  • alte venituri din exploatare.

Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal. Impozitului minim/impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Se modifică plafonul pentru numerarul din casele de marcat

Sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.

Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.

Se majorează sancțiunea contravențională, respectiv stabilirea unei amenzi în procent de 25% din suma care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 lei.

Măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice

Cheltuieli de personal:

  • Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
  • Desființarea posturilor vacante;
  • Desființarea funcției de șef birou;
  • Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală;
  • Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:

a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;

b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;

c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.

  • Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
  • Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
  • Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală ( cele ale demnitarilor din administrația centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;
  • Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
  • Acordarea indemnizației de hrană numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
  • Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei

Reducerea cheltuielilor instituțiilor și autorităților publice

Aprobarea/modificare de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare în ce privește dotarea cu autoturisme, consumul de carburanți;

  • Reducerea cheltuielilor cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă
  • Cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67 „Cultură, recreere și religie” să nu depășească 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent.

Totodată prin proiectul de lege se propun măsuri de reorganizare astfel încât începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

  • Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.
  • Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

  • o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
  • o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

Reducerea cheltuielilor companiilor la care statul este acționar

1. Reducerea cu 50% din numărul de posturi aprobate al numărului consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici.

2. Limitarea ocupării posturilor vacante existente la nivelul structurilor organizatorice ale operatorilor economici, la 7,5% din posturile vacante existente până la sfarsitul anului 2023 și desființarea restului de posturi, cu posibilitatea reînființării acestora după o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Reducerea numărului de membri care fac parte din consiliul de administrație/supraveghere al întreprinderilor publice, astfel:

  • la regiile autonome consiliul de administrație este format din 3-5 persoane, din care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară;
  • la societăți, consiliul de administrație/supraveghere este format din 5-7 persoane în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri superioară echivalentului în lei al sumei de 7,3 milioane euro și au cel puțin 50 de angajați;

4. Remunerațiile membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice (atât la societăți cât și la regii autonome) cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011, să fie constituite dintr-o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură.

  • Remunerațiile membrilor executivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011 să fie constituite din:

a) o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți.

b) o componentă variabilă, stabilită pe bază de indicatori financiari și nefinanciari negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, care nu poate depăși 6 câștiguri medii pe ramură cu condiționări legate de datorii și creșterea profitului.

5. Abrogarea prevederilor de la alin. (4^1), (4^2) ale art. 8, respectiv alin. (4^1) al art. 37 din OUG nr. 109/2011 referitor la depășirea nivelurilor remunerațiilor în cazul regiilor autonome și societăților a căror cifră de afaceri netă depășește echivalentul în lei a sumei de 50 milioane euro.

6. Remunerația conducătorilor operatorilor economici (directorilor) care nu sunt membri executivi ai consiliului de administrație/supraveghere al întreprinderilor publice, să nu poată depăși 3 câștiguri medii pe ramură atât la regiile autonome, cât și la la societăți.

Remunerația poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură dar nu mai mult de 6 câștiguri medii pe ramură pentru perioadele de timp în care regia autonomă/societatea nu are datorii restante față de bugetul general consolidat, față de furnizori și alți creditori, are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție și nu are înregistrate pierderi contabile anterioare și nu înregistrează pierderi contabile curente.

7. Pentru a asigura o ierarhizare a salariilor personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, se propune ca salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile, să nu poată depăși 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație, sau după caz, a remunerației conducătorilor/directorilor care nu fac parte din consiliile de administrație.

8. Structura organizatorică a operatorilor economici (departamente, servicii de specialitate, direcții generale de specialitate, etc), inclusiv numărul funcțiilor de conducere, să fie stabilite prin asimilare cu cele propuse pentru autorităţi şi instituţii publice.

9. Se stabilesc normative referitoare la numărul de autoturisme pe care poate să îl achiziționeze operatorii economici, ținând seama de numărul de persoane încadrate, precum și referitor la capacitataea cilindrică și valoarea autoturismelor, precum și limită lunară de consum de carburanți/autoturism, respectiv 200 l/lună/autoturism.

10. Se propune o limită pentru cheltuielile de delegare în țară, prin raportare la indemnizațiile de delegare în sectorul bugetar, respectiv o alocație de cazare potrivit normei de cazare din sectorul public.

11. Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană indiferent de denumirea acesteia stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, începând cu ianuarie 2025.

12. Cheltuielile privind voucherele de vacanță sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026 contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană;

13. Se interzice operatorilor economici inclusiv filialelor acestora care au înregistrate pierderi din anii precedenți și nerecuperate precum și cei care înregistrează pierderi în anul curent, acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare.

14. Se stabilesc limite pentru operatorii economici la achiziția de aparate de telefonie mobilă (maximum 500 lei pe aparat de telefonie mobilă achiziționat) și limite la cheltuielile lunare cu abonamentele de telefonie mobilă (maximum 25 lei/ lună/ aparat de telefonie mobilă).

15. Se reglementează ca Adunarea Generală a Acționarilor a societăților la care capitalul social este deținut majoritar de operatorii economici, așa cum sunt definiți în cuprinsul legii, să dispună aplicarea măsurilor prevăzute în prezenta lege, dacă e cazul, în urma solicitării unei analize fundamentate.

Impozitarea autorităților/instituțiilor aflate sub controlul Parlamentului

Începând cu data de 1 octombrie 2023 agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil obținut din activitatea specifică pe care o desfășoară în calitate de autorități/agenții/instituții autonome de reglementare /control/prestări servicii/autorizări dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a încasării tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări servicii/autorizări;

Taxa specială se plătește anticipat, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 ale lunii următoare pentru trimestrul anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net realizat trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare și se regularizează anual până maxim la data de 30 iunie a anului următor, odată cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege;

Metodologia de plată a taxei speciale, documentele specifice coletării, încasării și executării silite sunt elaborate și aprobate prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome al căror sistem de remunerare este altul decât cel reglementat de lege, nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru;

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi numărul total al consilierilor din cabinetele președinților/ vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României se reduce cu 50%;

Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se desființează;

Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României precum și orice alte drepturi bănești nu pot depăși maxim 80% din nivelul remunerației brute a conducătorului agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome;

Structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome se pot organiza numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal:

a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;

b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare departamentelor/serviciilor prevăzute la lit. a) numai pentru un număr de minim 20 de persoane în subordine;

c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit. b) numai pentru un număr de minim 40 de persoane în subordine;

Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome este de maxim 8% din numărul total de posturi aprobate pentru acestea

Se stabilesc norme privind cheltuielile privind dotarea cu autoturisme, diurnă cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară, achiziția de aparate de telefonie mobilă și abonament telefonie mobilă.

Disciplina economico-financiară a Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare

Prin prezenta lege institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 din OG 57/2002 privind cercetarea ştiințifică și dezvoltarea tehnologică publicată în Monitorul Oficial al României 643 din 30 august 2002, încadrate în clasa a III-a de performanță în urma evaluării performanței pentru integrare desfășurată în baza Legii 25/2023 fuzionează cu alte organizații de cercetare sau se desființează si se lichidează la propunerea ordonatorilor principali de credite în subordonarea /coordonarea/autoritatea cărora acestea se află. Procesul de evaluare a performanței pentru integrare se desfășoară prin grija ordonatorilor principali de credite în subordinea/coordonarea/autoritatea institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare se află până cel târziu la data de 31 decembrie 2024;

Până la data de 31 decembrie 2024 ordonatorii principali de credite au obligația de a lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încât cheltuielile de personal respectiv cheltuielile materiale și servicii pentru toate institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare – dezvoltare aflate în subordonarea/coordonarea/autoritatea lor și încadrate în clasa a III – a de performanță să fie reduse cu cel puțin 15% față de execuția bugetară a cheltuielilor înregistrate conform legii în contul de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2023.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Normal . Este mai usor pentru guvern ( oare de ce ? 😀 ) sa puna biruri pe cei care produc decat sa taie portia celor care profita de pe urma muncii lor ( cei cu pensiile speciale, enormul aparat bugetar ,etc.) sa foloseasca banii veniti gratuit prin PNRR, etc.

  2. Buna ziua, Din pacate pe partea de cheltuieli ale statului/ companiilor de stat/ regii autonome masurile luate sunt cam „subtiri”. Companiile de stat/ regiile autonome sunt printre cei mai mari datornici ai statului. La noi Cheltuielile au crescut prea mult, Veniturile sunt ca in anii precedenti 27% din PIB pe an, din pacate bugetul a fost construit prost cu venituri supraestimate.
    Nu este normal ca sa incluzi in Cifra de afaceri veniturile din profitul reglementat si nici Veniturile din dobanzi din titluri de stat. Multumesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Normal . Este mai usor pentru guvern ( oare de ce ? 😀 ) sa puna biruri pe cei care produc decat sa taie portia celor care profita de pe urma muncii lor ( cei cu pensiile speciale, enormul aparat bugetar ,etc.) sa foloseasca banii veniti gratuit prin PNRR, etc.

  2. Buna ziua, Din pacate pe partea de cheltuieli ale statului/ companiilor de stat/ regii autonome masurile luate sunt cam „subtiri”. Companiile de stat/ regiile autonome sunt printre cei mai mari datornici ai statului. La noi Cheltuielile au crescut prea mult, Veniturile sunt ca in anii precedenti 27% din PIB pe an, din pacate bugetul a fost construit prost cu venituri supraestimate.
    Nu este normal ca sa incluzi in Cifra de afaceri veniturile din profitul reglementat si nici Veniturile din dobanzi din titluri de stat. Multumesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: