Definitii

(în trecut şi cu referire la monedă) impozit pe metalele care serveau la baterea monedei, care acoperea costul operaţiunii respective şi asigura un venit celui care avea

  şir de date statistice care descriu evoluţia în timp a fenomenelor. Se mai folosesc termenii echivalenţi de “serii cronologice” sau “serii de timp”. În funcţie

(v. BUNURI ECONOMICE) SERVICIUL DATORIEI EXTERNE, totalitatea obligaţiilor de plată externe (rate de capital şi dobânzi), derivate din datoria externă, pe parcursul unui an.

(n. 1934, în S.U.A.), eco- nomist, profesor universitar. A studiat la Universitatea California din Los Angeles, unde şi-a luat doctoratul în 1961. În anii 1957-1961 W.F. Sharpe

(SECURITATE SOCIALĂ), (1) stare percepută de populaţie, care conferă confort moral, demonstrând capacitatea societăţii de a răspunde într-o anumită  măsură la solicitările problematicii sociale; s.s. apare la intersecţia nevoii sociale cu resursele

ansamblu de tehnici şi metode de realizare a experienţelor care implică utilizarea unor modele matematice sau logice ce descriu comportarea unui sistem real într-un interval de timp

(1) formă de asociere a întreprinderilor în cadrul căreia vânzarea produselor şi uneori achiziţionarea unor materii prime şi materiale se realizează de către un oficiu comun; întreprinderile intrate în

(v. SINDICAT) SINDICAT FINANCIAR, (1) grup de bănci sau de alte instituţii financiare care operează împreună pentru a oferi un credit, pentru a garanta un titlu financiar

tip de organizare şi funcţionare a economiei ce se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice care decurg din preponderenţa proprietăţii de stat. Principala trăsătură se referă la faptul că cea

an- samblul activităţilor producătoare de bunuri economice, privite în unitatea şi interdependenţa lor, la nivelul fiecărei  ţări, determinate de satisfacerea reciprocă a nevoilor de consum, care apar în

(v. SALARIZARE) SISTEM ECONOMIC, modalitate de organizare şi funcţionare a activităţii economice astfel încât cu aceleaşi resurse să se satisfacă cât mai bine cerinţele de consum ale populaţiei. “Sistemul

unităţi eco- nomice funcţional-instituţionale agregate la nivelul unei ţări (bănci, instituţii financiare şi de credit) – private, publice, mixte – care îndeplinesc rolul de intermediar specializat între

ansamblu de reglementări ale plăţilor  şi altor relaţii monetare, convenite între ţările europene, prin care se urmăreşte o mai mare stabilitate şi eficientizare a raporturilor economice dintre ele. S.m.e. a

(n. 1941, în S.U.A.), economist, profesor universitar. În anul 1969 obţine titlul de doctor în economie la Universitatea Chicago. În prezent este profesor de finanţe

(1883-1950), economist austriac, profesor universitar la Graz, Bonn, Cernăuţi şi Harvard. Între 1901 şi 1906 a studiat dreptul şi economia la Universitatea din Viena, urmând cursurile lui

operaţiune prin care o bancă plăteşte purtătorului unui efect de comerţ neajuns la scadenţă suma înscrisă pe el, mai puţin un comision. Pentru deţinătorul efectului comercial are loc

(v. SECTOR ECONOMIC) SECTOR ECONOMIC, (1) domeniu definit de activitate economică  şi/sau socială, într-un stat, o organizaţie sau o instituţie. În economie, termenul desemnează un ansamblu de

totalul unităţilor economice sau instituţionale care au un comportament analog. Acest comportament se caracterizează prin: a) funcţia economică principală; b) resursele principale. Gruparea unităţilor economice pe s.i. asigură omogenitatea lor.

(v. SECTOR ECONOMIC) SECTOR PRIVAT, ansamblul întreprinderilor private în care capitalul aparţine particularilor, societăţilor private, precum şi sectorului asociativ (v. Sector economic).

posibilitatea tuturor oamenilor de a dispune în permanenţă de alimentele necesare pentru a duce o viaţă activă şi sănătoasă. În viziunea ONU şi a altor organisme internaţionale, elementele s.a. constau în