Securitate socială
ianuarie 16, 2014
(v. SISTEMUL SECURITĂŢII SOCIALE) SEGMENTAREA PIEŢEI, procesul de divizare a pieţei în diferite segmente componente. Aceasta face posibil ca un produs să fie proiectat cu mai
(v. SISTEMUL SECURITĂŢII SOCIALE) SEGMENTAREA PIEŢEI, procesul de divizare a pieţei în diferite segmente componente. Aceasta face posibil ca un produs să fie proiectat cu mai
(1) teză potrivit căreia piaţa muncii nu are un caracter unitar, ci se compune dintr-o piaţă primară, care se formează şi funcţionează în mod specific, fiind dominată de marile
(v. PORTOFOLIU) SELTEN, REINHARD (n. 1930), economist şi matematician german, profesor universitar la Rheinische Friedrich-Wilhelms. În anul 1957 obţine titlul de licenţiat în matematică la Universitatea “Johann Wolfgang
totalitatea proceselor de semnificare şi/sau comunicare pe care omul le utilizează în raporturile sale cu realitatea economică, respectiv procesele de codificare şi decodificare a teoriilor economice. S.e. permite o interpretare
prezintă ponderea populaţiei ale cărei venituri sunt sub pragul de sărăcie, G este coeficientul Gini, iar I măsoară distribuţia veniturilor (0 < I < 1). Indicatorul bunăstării
(1790-1864), economist englez, academician şi profesor universitar; a predat economia politică la Oxford. Este cunoscut ca un critic al teoriei lui T. Malthus cu privire la populaţie. N.W.
acea fracţiune a salariu- lui-cost care este plătită familiei salariatului după alte criterii decât munca prestată (v. Salariu colectiv).
salariu care reflectă contribuţia lucrătorului la activitatea unei întreprinderi. Noţiunea de s.j. a fost creată de filosoful scolastic arab Aquinas, ca urmare a preocupărilor sale privind aspectul etic al
salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care să le asigure un minimum decent de subzistenţă, minimum determinat în
sumele de bani pe care salariatul le încasează, acestea rezultând din salariul brut corectat cu diminuările obligatorii conform legii (impozite pe salarii, contribuţii la asigurările
sumele de bani încasate de salariat pentru munca prestată, exprimate în preţurile curente de piaţă, în termeni inflaţionişti. S.n. decurge din contractul de muncă, care prevede tariful
cantitatea de bunuri materiale şi servicii pe care o poate cumpăra un salariat, o familie de salariaţi cu salariul nominal net încasat. Mărimea s.r. depinde aşadar de
sumă de bani pe care societatea, în totalitatea ei, o acodă anumitor salariaţi care au ajuns într-o situaţie-limită, impunându-se creşterea veniturilor lor pentru a putea face faţă
operaţii sau activităţi succesive care constau în determinarea şi plata salariului şi care comportă: a) relevarea situaţiei salariatului; b) apre- cierea (stabilirea) salariului în expresie absolută şi relativă;
măsuri economice prohibitive (embargouri) aplicate de comunitatea internaţională asupra exportului şi/sau importului de bunuri materiale, servicii, resurse etc. către sau dintr-o anumită ţară. S.e. constituie un instrument suplimentar al presiunilor
grupă principală de bunuri economice, constituită după criteriul destinaţiei lor finale. S. cuprind bunurile de consum personal (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă etc.) şi bunurile de consum social (servicii publice de sănătate, de educaţie etc.).
scop al oricărei firme, al oricărei unităţi economice. De pildă, întreprinzătorii urmăresc maximizarea profitului încasat; managerii unor firme mari având acest scop vor continua să lărgească producţia,
situaţie de lipsă materială definită printr-un venit bănesc ce rămâne inferior unui prag considerat limită, în condiţii date, pentru existenţa umană. S. este un mod de viaţă prin natura sa şi
(v. SĂRĂCIE) Sărăcie relativă (v. SĂRĂCIE) SCHIMBUL (CIRCULAŢIA), componentă a activităţii economice care cuprinde activităţile de distribuire în spaţiu a bunurilor materiale pe calea vânzării-cumpărării sau pe alte căi,
toate veniturile brute obţinute din muncă, constând din salariul de bază, precum şi din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată.
(v. SISTEMUL SECURITĂŢII SOCIALE) SEGMENTAREA PIEŢEI, procesul de divizare a pieţei în diferite segmente componente. Aceasta face posibil ca un produs să fie proiectat cu mai
(1) teză potrivit căreia piaţa muncii nu are un caracter unitar, ci se compune dintr-o piaţă primară, care se formează şi funcţionează în mod specific, fiind dominată de marile
(v. PORTOFOLIU) SELTEN, REINHARD (n. 1930), economist şi matematician german, profesor universitar la Rheinische Friedrich-Wilhelms. În anul 1957 obţine titlul de licenţiat în matematică la Universitatea “Johann Wolfgang
totalitatea proceselor de semnificare şi/sau comunicare pe care omul le utilizează în raporturile sale cu realitatea economică, respectiv procesele de codificare şi decodificare a teoriilor economice. S.e. permite o interpretare
prezintă ponderea populaţiei ale cărei venituri sunt sub pragul de sărăcie, G este coeficientul Gini, iar I măsoară distribuţia veniturilor (0 < I < 1). Indicatorul bunăstării
(1790-1864), economist englez, academician şi profesor universitar; a predat economia politică la Oxford. Este cunoscut ca un critic al teoriei lui T. Malthus cu privire la populaţie. N.W.
acea fracţiune a salariu- lui-cost care este plătită familiei salariatului după alte criterii decât munca prestată (v. Salariu colectiv).
salariu care reflectă contribuţia lucrătorului la activitatea unei întreprinderi. Noţiunea de s.j. a fost creată de filosoful scolastic arab Aquinas, ca urmare a preocupărilor sale privind aspectul etic al
salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care să le asigure un minimum decent de subzistenţă, minimum determinat în
sumele de bani pe care salariatul le încasează, acestea rezultând din salariul brut corectat cu diminuările obligatorii conform legii (impozite pe salarii, contribuţii la asigurările
sumele de bani încasate de salariat pentru munca prestată, exprimate în preţurile curente de piaţă, în termeni inflaţionişti. S.n. decurge din contractul de muncă, care prevede tariful
cantitatea de bunuri materiale şi servicii pe care o poate cumpăra un salariat, o familie de salariaţi cu salariul nominal net încasat. Mărimea s.r. depinde aşadar de
sumă de bani pe care societatea, în totalitatea ei, o acodă anumitor salariaţi care au ajuns într-o situaţie-limită, impunându-se creşterea veniturilor lor pentru a putea face faţă
operaţii sau activităţi succesive care constau în determinarea şi plata salariului şi care comportă: a) relevarea situaţiei salariatului; b) apre- cierea (stabilirea) salariului în expresie absolută şi relativă;
măsuri economice prohibitive (embargouri) aplicate de comunitatea internaţională asupra exportului şi/sau importului de bunuri materiale, servicii, resurse etc. către sau dintr-o anumită ţară. S.e. constituie un instrument suplimentar al presiunilor
grupă principală de bunuri economice, constituită după criteriul destinaţiei lor finale. S. cuprind bunurile de consum personal (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă etc.) şi bunurile de consum social (servicii publice de sănătate, de educaţie etc.).
scop al oricărei firme, al oricărei unităţi economice. De pildă, întreprinzătorii urmăresc maximizarea profitului încasat; managerii unor firme mari având acest scop vor continua să lărgească producţia,
situaţie de lipsă materială definită printr-un venit bănesc ce rămâne inferior unui prag considerat limită, în condiţii date, pentru existenţa umană. S. este un mod de viaţă prin natura sa şi
(v. SĂRĂCIE) Sărăcie relativă (v. SĂRĂCIE) SCHIMBUL (CIRCULAŢIA), componentă a activităţii economice care cuprinde activităţile de distribuire în spaţiu a bunurilor materiale pe calea vânzării-cumpărării sau pe alte căi,
toate veniturile brute obţinute din muncă, constând din salariul de bază, precum şi din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată.
