formă a salariului-cost, respectiv sumele ce se acordă tuturor salariaţilor unor întreprinderi pentru participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau ca facilităţi acordate salariaţilor la unele
acea formă a salariului-venit care, teoretic, se determină în funcţie de salariul minim real. Practic, s. de b. se calculează prin înmulţirea tarifului salarial orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o
suma primită de salariat, care se determină în corelaţie cu cantitatea de muncă prestată, cu efectele ei, efecte care depind nu numai de calitatea muncii, ci şi de
salariu care maximizează contribuţia de efort a individului la activitatea întreprinderii. Considerându-se o funcţie care descrie legătura dintre efortul depus de lucrător şi salariul primit de
(v. RISC DE ŢARĂ) RISC SISTEMATIC, numit şi risc de piaţă, este riscul aferent tuturor titlurilor de valoare dintr-o anumită categorie (acţiuni, obligaţiuni), care decurge din evoluţia generală a pieţei
(v. RISC DE ŢARĂ) Risc suveran (v. RISC DE ŢARĂ) RITM DE CREŞTERE ECONOMICĂ, indicator ce exprimă variaţia în timp a producţiei, în funcţie de modificarea preţurilor. La acelaşi
(1898-1984), economist englez, adept al neoliberalismului, profesor universitar. A studiat cu pasiune multe probleme teoretice ale economiei, unele dintre aprecierile sale cu privire la statutul ştiinţei
(v. RASDAQ) ROSTOW, WALTER W. (n. 1916), economist şi politolog american, profesor universitar. Este cunoscut în rândul economiştilor mai ales prin teoria stadiilor creşterii şi dezvoltării social-economice. Conform
circuitul capitalului privit ca proces continuu, care se repetă. Ea se desfăşoară în timp şi cuprinde circuite înlănţuite, în cadrul cărora are loc schimbarea succesivă a formelor funcţionale
componentă a noilor forme de organizare a muncii, aplicabilă marilor întreprinderi, mai ales celor din industria automobilelor (Volvo, Renault, Peugeot etc.), prin care se urmăreşte regruparea sarcinilor
denumire dată ansamblului de acţiuni de ameliorare genetică a seminţelor la culturile de bază (orez, grâu), demarate în anii 1960 pentru a impulsiona producţia agricolă în zonele şi ţările cu
resurse aflate la dispoziţia guvernului şi a organelor locale, destinate acoperirii unor nevoi de finanţare nou apărute, având un caracter deosebit prin natura şi urgenţa lor (v.
stocuri de bunuri de capital şi de consum constituite la dispoziţia statului pentru a fi utilizate în situaţii de forţă majoră, calamităţi naturale, dezastre etc. R. de s. se
procent din totalul resurselor atrase de către băncile de rangul al doilea, pe care acestea le păstrează în rezervă, în conturi nepurtătoare de dobândă deschise la banca
surplus bănesc peste preţul factorilor de producţie materiali, achiziţionaţi din afara firmei şi consumaţi. La nivel macroeconomic, se concretizează în salarii, profit şi rente, iar la nivel macroeconomic,
efecte utile obţinute de agenţii economici, agregate pe ansamblul economiei şi validate de piaţă. R.m. sunt privite din punctul de vedere al spaţiului economic în care acţionează agenţii economici şi
efectele utile (ieşirile) obţinute de agenţii economici producători de bunuri economice, validate de piaţă. R.m. au un caracter primar şi direct, regăsindu-se, prin procesul de agregare, la
caracteristică a economiilor în tranziţie, care se referă la evidenta incapacitate a acestora de a răspunde prompt la stimulii interni şi externi ai creşterii economice durabile. R.s. vizează în egală măsură rezistenţa economiei
reglementare puternică a raporturilor de vânzare-cumpărare a mărfii specifice care circulă pe această piaţă, determinată de natura muncii, precum şi de ponderea ridicată a aspectelor ei social-culturale, care se interferează organic cu
formă a salariului-cost, respectiv sumele ce se acordă tuturor salariaţilor unor întreprinderi pentru participarea lor la rezultatele financiare ale acesteia sau ca facilităţi acordate salariaţilor la unele
acea formă a salariului-venit care, teoretic, se determină în funcţie de salariul minim real. Practic, s. de b. se calculează prin înmulţirea tarifului salarial orar negociat cu numărul de ore lucrate într-o
suma primită de salariat, care se determină în corelaţie cu cantitatea de muncă prestată, cu efectele ei, efecte care depind nu numai de calitatea muncii, ci şi de
salariu care maximizează contribuţia de efort a individului la activitatea întreprinderii. Considerându-se o funcţie care descrie legătura dintre efortul depus de lucrător şi salariul primit de
(v. RISC DE ŢARĂ) RISC SISTEMATIC, numit şi risc de piaţă, este riscul aferent tuturor titlurilor de valoare dintr-o anumită categorie (acţiuni, obligaţiuni), care decurge din evoluţia generală a pieţei
(v. RISC DE ŢARĂ) Risc suveran (v. RISC DE ŢARĂ) RITM DE CREŞTERE ECONOMICĂ, indicator ce exprimă variaţia în timp a producţiei, în funcţie de modificarea preţurilor. La acelaşi
(1898-1984), economist englez, adept al neoliberalismului, profesor universitar. A studiat cu pasiune multe probleme teoretice ale economiei, unele dintre aprecierile sale cu privire la statutul ştiinţei
(v. RASDAQ) ROSTOW, WALTER W. (n. 1916), economist şi politolog american, profesor universitar. Este cunoscut în rândul economiştilor mai ales prin teoria stadiilor creşterii şi dezvoltării social-economice. Conform
circuitul capitalului privit ca proces continuu, care se repetă. Ea se desfăşoară în timp şi cuprinde circuite înlănţuite, în cadrul cărora are loc schimbarea succesivă a formelor funcţionale
componentă a noilor forme de organizare a muncii, aplicabilă marilor întreprinderi, mai ales celor din industria automobilelor (Volvo, Renault, Peugeot etc.), prin care se urmăreşte regruparea sarcinilor
denumire dată ansamblului de acţiuni de ameliorare genetică a seminţelor la culturile de bază (orez, grâu), demarate în anii 1960 pentru a impulsiona producţia agricolă în zonele şi ţările cu
resurse aflate la dispoziţia guvernului şi a organelor locale, destinate acoperirii unor nevoi de finanţare nou apărute, având un caracter deosebit prin natura şi urgenţa lor (v.
stocuri de bunuri de capital şi de consum constituite la dispoziţia statului pentru a fi utilizate în situaţii de forţă majoră, calamităţi naturale, dezastre etc. R. de s. se
procent din totalul resurselor atrase de către băncile de rangul al doilea, pe care acestea le păstrează în rezervă, în conturi nepurtătoare de dobândă deschise la banca
surplus bănesc peste preţul factorilor de producţie materiali, achiziţionaţi din afara firmei şi consumaţi. La nivel macroeconomic, se concretizează în salarii, profit şi rente, iar la nivel macroeconomic,
efecte utile obţinute de agenţii economici, agregate pe ansamblul economiei şi validate de piaţă. R.m. sunt privite din punctul de vedere al spaţiului economic în care acţionează agenţii economici şi
efectele utile (ieşirile) obţinute de agenţii economici producători de bunuri economice, validate de piaţă. R.m. au un caracter primar şi direct, regăsindu-se, prin procesul de agregare, la
caracteristică a economiilor în tranziţie, care se referă la evidenta incapacitate a acestora de a răspunde prompt la stimulii interni şi externi ai creşterii economice durabile. R.s. vizează în egală măsură rezistenţa economiei
reglementare puternică a raporturilor de vânzare-cumpărare a mărfii specifice care circulă pe această piaţă, determinată de natura muncii, precum şi de ponderea ridicată a aspectelor ei social-culturale, care se interferează organic cu
