Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele nouă luni din 2021 un deficit de 44,3 miliarde lei, echivalent cu -3,77% din estimarea PIB pentru anul în curs (1.174,9 miliarde lei). Semnificativ mai bine față de rezultatul de -6,37% din PIB consemnat la finele lui septembrie 2020. Ajustarea fiscală de 2,6 puncte procentuale s-a apropiat astfel foarte mult de ținta stabilită pentru finalul anului.
Potrivit comunicatului oficial, plățile cu caracter excepțional pe primele nouă luni ale anului curent generate de epidemia COVID-19 au fost de 10,64 miliarde lei (0,9% din PIB). Adică mult sub cele similare din 2020 (37,12 miliarde lei, respectiv 3,51% din PIB). Aici regăsim exclusiv sursa de ajustare fiscală, peste care s-a suprapus o creștere cu circa 4 miliarde lei (0,33% din PIB) a investițiilor.
Din păcate, în ultimul trimestru al anului va trebui să păstrăm rezultatele din 2020 în condițiile în care pandemia a revenit în forță cu valul patru iar cheltuielile vor trebui majorate semnificativ, chiar dacă suntem ajutați masiv din exterior pentru combaterea Covid. Mai mult, este posibilă afectarea rezultatului economic pe care se sconta pentru a atinge obiectivul de limitare a deficitului bugetar.
Venituri în creștere, cheltuieli în scădere
Ponderea în PIB a veniturilor pe primele nouă luni ale anului a crescut la 23,0% în T1-T3 2021, de la 21,6% în T1-T3 2020, iar cea a cheltuielilor a scăzut de la 27,9% la 26,8% din PIB. Cam 1,3 puncte procentual din plusul acumulat la venituri a venit din majorarea încasărilor interne iar 0,2 pp din sporul cu circa patru miliarde în echivalent lei al sumelor primite din exterior.
În termeni nominali, creșterile după primele trei trimestre din 2021 au fost de circa 38 miliarde lei pe partea de venituri (+18,7%) și doar 21 miliarde lei pe partea de cheltuieli (+6,7%). Este o modificare majoră de abordare a execuției bugetare, absolut necesară după mai mulți ani de accentuare sistematică a dezechilibrelor financiare.
Pe partea de impozite directe, se remarcă majorările de 26,4% ale sumelor colectate din impozitul pe profit și de 16% la impozitele pe salarii și venit. Contribuțiile de asigurări sociale au avansat și ele, dar într-un ritm ceva mai redus, de 13,8% (11 miliarde lei în plus) dar au coborât ca importanță în totalul încasărilor statului sub pragul de 35%.
Majorarea cu trei puncte procentuale a ponderii încasărilor din TVA (a doua mare sursă de bani pentru buget), până la 20,9% din total, a fost completată de (aproape) refacerea ponderii încasărilor din accize ( 9,6% din total față de 9,7% în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterile în termeni nominali de 39% la TVA (cam de la 40 miliarde lei spre 57 miliarde lei) și de 17,2% la accize (aproximativ de la 22 miliarde lei la 26 miliarde lei) sunt de salutat.
Creșterea facturii pentru salariile bugetare – limitată la doar 2,2%
Ritmul de majorare a cheltuielilor publice s-a redus la doar 6,7% ( de la +9,4% la finele lunii anterioare), spre o treime din avansul veniturilor. Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar +2,2% (atenție, însă, semnificativ sub inflație) iar asistența socială (+7,5%) păstrată aproape de creșterea generală a cheltuielilor.
De remarcat și păstrarea peste media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+8,7%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă, au avansat cu peste 27%. Pe de altă parte, scăderea sumelor achitate pentru subvenții cu circa 11% nu a adus mari economii dar a afectat activitatea unor operatori economici din agricultură. De reținut și scăderea, în premieră de la începutul anului în curs, a cheltuielilor de capital (-6,8%).
Una peste alta, e bine că s-a reușit pentru moment limitarea deficitului bugetar, în acord cu posibilitățile date de evoluția economiei, fiind șanse reale de încadrare în ținta propusă pentru finalul anului. Principala provocare pe care o vom avea de înfruntat este impactul masiv al pandemiei, care va ține capul de afiș în ultimul trimestru al anului, cu efectele aferente în plan economic și fiscal.
