Agenţia Fitch a confirmat vineri ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima treaptă pentru activele recomandate investiţiilor.
Perspectiva negativă reflectă incertitudinea privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice a pandemiei şi a creşterii costurilor cu energia, apreciază Fitch.
„Decizia agenţiei reprezintă un semnal pentru România de a continua într-un ritm susţinut politicile fiscal-bugetare, planurile de reformă şi de investiţii asumate pentru următorii ani”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Dan Vîlceanu.
Fitch se aşteaptă în continuare la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul general guvernamental, calculat pe baza metodologiei ESA, urmând să ajungă la 8% în 2021.
Prognozele Fitch pentru economia României
În scenariul de bază, Fitch estimează o creştere graduală a datoriei publice ca procent din PIB la 55,2% în 2023, de la 47,3% în 2020. Dinamicile datoriei publice rămân vulnerabile la potenţialele modificări ale încrederii pieţelor şi a schimbărilor politice adverse. Mai mult, macrodezechilibrele persistente, inclusiv un deficit extern ridicat, limitează răspunsul politic în eventualitatea unor macroşocuri, avertizează agenţia.
Fitch se aşteaptă ca economia să înregistreze o creştere de 7,2% în 2021, înainte de a se modera la o medie de 4,5% în 2022-2023. PIB-ul a depăşit deja nivelul din 2019 în primul trimestru din 2021, în urma redresării solide a cererii interne şi a rezilienţei economiei faţă de evoluţia pandemiei. Perturbările în lanţurile de aprovizionare (în special în sectorul auto) şi impactul costurilor mai ridicate cu energia ar putea afecta creşterea pe termen scurt.
Ca şi în alte ţări din regiune, sporirea presiunilor inflaţioniste devine din ce mai mult o provocare politică cheie. În septembrie, rata inflaţiei a urcat la 6,3%, comparativ cu limita superioară a ţintei BNR (2,5% +/-1pp), iar noi ajustări ale preţurilor energiei şi alimentelor vor face probabil ca inflaţia să depăşească 7% până la finalul anului (cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani).
Ce măsuri ar trebui luate pentru creşterea ratingului
Ratingul României ar putea fi revizuit în scădere în urma unei deteriorări a credibilităţii politice care ar duce, de exemplu, la o creştere a datoriei publice mai rapidă decât s-a estimat, ar reduce flexibilitatea financiară sau ar spori riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice. Pe plan extern, o deteriorare susţinută a balanţei de plăţi ar putea duce la înrăutăţirea ratingului României.
Ratingul României ar putea fi revizuit în creştere în urma îmbunătăţirii încrederii în strategia fiscală a Guvernului, care ar duce la atenuarea deficitului fiscal şi la stabilizarea datoriei publice ca procent din PIB pe termen mediu. Pe plan extern, o reducere a vulnerabilităţilor externe, de exemplu, printr-o îmbunătăţire susţinută a indicilor datoriei externe, ar putea duce la revizuirea în creştere a ratingului României.
Un răspuns
Astept comentariul triumfalist al lui Citu !