fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Cum văd opt experți luminițele de la capătul tunelului, dincolo de campania electorală

de Razvan Diaconu 22.10.2014

Dinți de fierăstrău: așa au alternat optimismul și rezervele privind perspectivele economiei românești la ieșirea din criză, arătate de speakeri, miercuri, la conferința organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Camerei de Comerț și industrie a României (CCIR).

Optimism pentru potențialul excepțional, rezerve privind politicile economice și publice.

Tema: ”Luminițele de la capătul tunelului : Perspectivele și oportunitățile economiei românești în context intern și european la ieșirea din criză”

Vă prezentăm mai jos câteva din ideile exprimate de speakerii: Ionuț Dumitru, Dacian Cioloș, Valentin Lazea, Niculae Havrileț, Cristian Nacu, Valentina Ivan, Camelia Șucu, Ionuț Simion, în cele două paneluri moderate de Radu Crăciun – economist-șef al BCR și de Florin Vodiță – ambasador și consilier al președintelui CCIR.

Dezbaterile au fost deschise de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și industrie a României.

Marile economii europene caută mijloace de-a consolida cifrele care lasă în urmă criza, toată lumea caută noi surse de competitivitate într-o economie globală, relații economice, după 5 ani de lecții dure, s-ar putea reseta.

Unde e, în această ecuație, economia României? Care sunt cărțile pe care ar putea paria, și direcțiile din care i-ar putea veni creșterea? Care sunt căile simple și directe către productivitate, către piețe?

Ionuţ Dumitru: Investitorii se pot aștepta la orice – Guvernul trebuie să găsească 15 miliarde în plus pentru anul 2015 pentru compensarea reducerii CAS și scăderea deficitului

Conjunctura europeană nu este foarte favorabilă fapt care poate explica încetinirea creşterii exporturilor României.

”Preocupările sunt în creştere şi pentru că pieţele internţionale s-au tensionat, investitorii sunt nervoşi, bursele au avut căderi dure în ultimele săptămâni, pe fondul temerilor privind Europa”, spune Ionuț Dumitru.

Nu trebuie să ne bucurăm prea mult de balanţa excedetară a comerţului exterior cu cereale. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, avem balanţa excedentară din cauza exportului de cereale, este similar cu exportul nostru de buşteni în condiţiile în care importăm mobilă”.

Investiţiile publice au scăzut cu 20%, introducerea taxei pe construcţii speciale este unul dintre factorii ce explică reducerea investiţiilor, iar agricultura unul dintre factorii creşterii economice are un efect volatil.

Vestea bună este că avem o poziţionare bună în zona macroeconomiei, cifre mai bune decât ţările din jur. Vestea proastă este că cifrele macroeconomice sunt singura veste bună.

”Echilibrele sunt necesare dar nu şi suficiente, cea mai defavorabilă poziţionare o avem la infrastructură, fără de care nu vom mai avea investiţii străine directe mari”. Imprevizibilitatea fiscală face ca oamenii de afaceri să nu ştie ce buget să îşi facă pentru anul viitor.

În consecinţă Ionuț Dumitru estimează o creştere economică de 1,5% din PIB pe acest an, 2% fiind estimare foarte optimistă. Anul viitor Guvernul va trebui să găsească 12 miliarde de lei pentru reducerea CAS şi micşorarea deficitului bugetar la 1,4% din PIB. Dacă se ia în calcul şi majorările de pensii promise necesarul de bani creşte la 15 miliarde lei. ”Orice investitor se poate aştepta la orice”, spune economistul.

(Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Dumitru)

Dacian Cioloş. Cheia problemei este predictibilitatea

Ideea valorii adăugate în agricultură a fost abordată şi de Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură.

Agricultura înseamnă 5% din PIB pentru 30% din populaţia activă ocupată.

Se adaugă încă 6% contribuţie din sectorul agroalimentar, industrie alimentară pentru 2,3% din populaţia activă ocupată.  Aici se vede valoarea adăugată.

Pe de altă parte zonele rurale reprezintă 80% din suprafaţa ţării şi 40% din populaţie trăieşte în acestea. Potențialul e uriaș, dar asta nu e suficient.

Există ţări precum Olanda care, în condiții agricole mai grele, exportă mai mult decât Franţa, Italia sau Spania, ţara menţionată fiind de altfel al doilea exportator de produse agricole al UE.

Factorul fiscal poate fi o pârghie sau o frână în calea avantajelor competitive ale României, spune Cioloş. El menţionează discuţii purtate cu antreprenori din domeniu la momentul la care activa în Ministerul Agriculturii şi în care aceştia îi spuneau că subvenţiile primite nu le acoperă nici măcar taxele de plată la stat.

Soluția: România este singura ţară în care producătorii nu sunt încurajaţi să se asocieze; dacă ar face-o ar plăti impozite şi în calitatea de producători individuali dar şi în cea de membru al asocierii respective.

Agricultura se face în cea mai mare parte rudimentar: lipsesc specialiștii, tehnicienii, maiştrii. România trebuie să folosească eficient îngrăşămintele, nu neaparat în cantităţi mari, şi să îşi folosească biodiversitatea – probabil cea mai mare din Europa.

Niculae Havrileţ. Independenţa energetică, luminiţa de la capătul tunelului

Avantaje cu care s-ar putea porni la un nou drum:

România nu va mai fi, în scurt timp, dependentă de importul de gaze, având în vedere că procentul de gaz importat a scăzut de la 35% în urmă cu câţiva ani la 9 – 10% anul acesta, iar pentru noiembrie 2014 procentul stabilit este de 2% gaz de import, afirmă preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.

“După începerea procesului de liberalizare în sectorul gazelor naturale, am înregistrat o scădere a consumului în special în zona ineficientă, energofagă. Au început şi acest tip de consumatori să investească în eficienţă, în fabricarea la costuri mai scăzute a produselor finite. Lucru care a scăzut de la un procent de 35% anii trecuţi la 15% în 2013, iar în acest an avem o pondere şi mai mică (a gazului de import – n.r.). Nu cred că vom depăşi 9% – 10% pentru că iată, pentru luna noiembrie, am stabilit un procent de import de 2%, în condiţiile în care, în alţi ani, luna noiembrie avea procente de import de la 20% la 40%. Este o scădere extraordinar de mare a dependenţei de import, lucru benefic pentru că, altfel, această liberalizare pe care a făcut-o pe piaţa internă ar fi majorat extrem de mult preţul final”, a explicat Havrileţ.

”România a plătit, anul trecut, cu două miliarde de dolari mai puţin factura externă pentru gazele de import decât în anii precedenţi”.

Investiţiile în zona gazelor trebuie focusate în jurul Mării Negre, iar cadrul de reglementare trebuie ameliorat astfel încât să resursele să fie aduse uşor la ţărm, în zona terminalului de coastă.

Valentin Lazea: Chestiunea în industrie e raportul dintre productivitatea pe ora lucrată și costul muncii pe ora lucrată

Problema este una de model economic – potrivit lui Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.

Forţa de muncă ieftină nu poate fi la infinit colac de salvare.

Potrivit cifrelor prezentate de Valentin Lazea, productivitatea orară este de 5,6 euro iar costul mediu al forţei de muncă este de 4,6 euro în condiţiile în care în Germania productiviatatea este de 8 ori mai mare (de patru ori ajustat cu puterea de cumpărare), iar în Italia de 6 ori mai mare (3 ori ajustat) – atât la productivitate cât și la cost. Asta înseamnă valoare adăugată, pe de o parte, dar și salarii mai mari – pe de alta.

(Click pe imagine pentru mărire)

În plus, dezvoltarea companiilor românești s-a făcut preponderent pe datorie, leverage-ul firmelor românești ajungând cel mai ridicat din Europa.

România are o ”forţă de muncă ieftină, o fiscalitate rezonabilă, un impozit pe profit de doar 16%, nu avem impozit pe avere iar impozitarea proprietăţii este redusă. Am văzut că principala doleanţă a mediului de afaceri este cea că taxele sunt prea mari. Haideţi să nu ne îmbătăm cu apă rece, în context european taxele vor creşte”, spune Valentin Lazea, care precizează că fiscalitatea României va merge în sensul fiscalității europene, adică în sus.

Modelul propus de Valentin Lazea prevede focalizarea pe educaţie (există legătură directă între productivitate şi aceasta), avem nevoie de creşterea transparenţei în mediul de afaceri, de ieşirea firmelor pe bursă, de refacerea lanţurilor de producţie rupte, de reînfiinţarea învăţământului profesional, de rigoare şi reformă în învăţământul universitar prin promovarea universităţilor bune.

(Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Valentin Lazea)

Cristian Nacu: Problema unui investitor – bani se găsesc, dar nu se pot investi în orice companie

Country Partner al fondului de investiţii Enterprise Investors, Cristian Nacu a explicat cauzele pentru care – deşi există bani pentru investit în România, nu sunt investiţii mari ale fondurilor de profil în companiile de aici.

În zona IT, nu există branduri, lipsesc serviciile cu valoare adăugată, spune el.

”Companiile la care ne-am uitat fie nu aveau creştere, fie erau în sectoare fără vizibilitate. Căutăm companii cu avantaje competitive, foarte multe companii uită acest lucru şi nu fac nimic deosebit faţă de investitori. Foarte puţine companii au profitabilitate rezonabilă şi îndatorare mică”, spune Cristian Nacu.

Alte elemente care gonesc investitorii în companii sunt problemele patrimoniale şi nivelul ridicat al datoriilor care fac inutil orice cash adus de fondul de investiţii.

În plus, companiile care ar putea spera la un aport din partea unui investitor trebuie să aibă proceduri și sisteme clare, care să le facă independente, ca afacere, de antreprenor. Cei mai mulți, însă, nu vor să accepte un partener cum e un fond de investiții, în luarea deciziilor strategice. ”Fondurile nu sunt bine primite în acţionariatul multor companii româneşti. <Iau deciziile cu nevasta dimineaţa. Bordul suntem noi> – mi-a mărturisit un antreprenor local”.

(Descărcați AICI prezentarea lui Cristian Nacu)

Valentina Ivan: Ce doresc, de fapt, investitorii în energie?

Cererile investitorilor în energie par simple însă poate tocmai de aceea sunt atât de greu de pus în practică.

Potrivit Valentinei Ivan, analist la Candole Partners, investitorii doresc asumarea proiectelor de interconectare, liberalizarea pieţei de gaze, platforme de tranzacţionare funcţionale, eliminarea preţurilor artificiale la energie, continuarea listărilor companiilor energetice, respectarea regulilor de guvernanţă corporativă, independenţa consiliilor de administraţie, predictibilitatea legislativă şi transparenţa.

Investitorii cer abordări clare din partea Guvernului, opţiuni strategice anunţate public în privinţa capacităţilor de producţie ce vor fi ţinute în funcţie, a aprovizionării cu resurse după epuizarea  acestora. Potrivit Valentinei Ivan, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu au viitor, continuarea proiectelor este explicabilă doar prin faptul că s-au băgat nişte bani în acestea, iar majoritatea ţărilor din jur au în implementare proiecte energetice importante, fapt pentru care ar urma un excedent de  producţie de electricitate în regiune.

(Descărcați AICI prezentarea Valentinei Ivan)

Camelia Şucu. Cum poţi competitiv când concurezi cu evazionişii?

Aceasta este una dintre întrebările care i-au fost puse Cameliei Șucu, după investițiile pe care le-a făcut în ultimii ani în agricultură și după proiectele agricole la care s-a angajat în viitor.

Micii producători, care dețin majoritatea terenurilor, sunt exploatați de samsari, iar zona în care investitorii lucrează transparent este dezavantajată. Lanțul de intermediere dintre producători și piață a fost acaparat de contrabandă.

O altă problemă este fragmentarea mare a terenurilor agricole, ”mulţi producători nu şi-au dorit să se asocieze și din această cauză se finanțează greu, ratează fondurile europene pentru construirea depozitelor şi au rămas in continuare la agricultură de subzistenţă”, spune Camelia Șucu.

Ionuţ Simion. O colectare mai bună cu 2% ar aduce 3,2 miliarde euro

Problema fiscalității în România nu este atât nivelul fiscalității, cât incoerența și impredictibilitatea lui – se poate rezuma prezentarea lui Ionuț Simion de la Pwc:

Impozitul pe profit este de 16% faţă de 23% media UE, cel pe venit tot 16% faţă de 39% în UE, dar:

TVA este de 24% faţă de 21%  media în Uniune, iar CAS este 40% faţă de 33%.

Progresle făcute de România nu sunt suficiente atât timp cât alte ţări au făcut progrese şi mai mari. Dacă noi am redus numărul de plăţi făcute de o firmă de la 113 la 39, alte ţări le-au adus chiar la patru plăţi, spune Ionuț Simion. ”Avem abordări reactive şi nu proactive, reacţionăm doar pentru că ne-a zis FMI.

(click pe imagine pentru mărire)

Problema însă nu este una de politici fiscale, ci a gradului de colectare. Ar trebui să colectăm 38-40% din PIB (faţă de 42-44% media UE), însă încasăm doar 30%.

Un spor de 2% ar aduce suplimentar 3,2 milarde euro anual, bani pe care nu ar mai trebui să-i împrumutăm pentru a ne acoperi deficitele.

În plus: Nu există studii de impact la modificarea legislației fiscale, iar legislația constă într-un șir de Ordonanțe de Urgență și nu e dezbătută în Parlament.

(Descărcați AICI prezentarea lui Ionuț Simion)

Conferința a fost transmisă și Live-Video pe cursdeguvernare.ro- poate fi urmărită AICI

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.10.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult