fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Cristian Grosu / Criza care urmează și percepția ei

de Cristian Grosu , 23.9.2019

Scurt, că altfel –  dată fiind tema – ar fi o impietate: Contextul, criza care vine pentru România și săptămâna de ceață.

Mai întâi, săptămâna de ceață:

Peste fix o lună de zile, începe o săptămână în care aștrii nefaști se aliniază – iar România va avea mari probleme să se finațeze rezonabil (haha! Acum avem dobânzi duble față de media țărilor cu creștere economică la jumătate față de a noastră!):

1, Serbia aderă (în pline negocieri de aderare la UE!), prin acordul ce e anunțat pentru 25 octombrie, la Uniunea economică eurasiatică, și trece alături de Rusia.

Cutuma piețelor arată că, în atare cazuri, întreaga zonă e reevaluată de investitori – problema difuzează peste graniță, iar vecinii sunt întotdeauna prinși de aceeași flamă.

Ce să mai spunem că România – a cărei legislație economică din ultimii 2 ani a fost ferm (ba chiar violent) prorusească, va intra la evaluarea – sumară, căci așa fac piețele – a investitorilor și finanțatorilor.

2, Pe 27 octombrie au loc alegerile din Argentina. Luni, 12 august, moneda locală și piața locală s-au prăbușit după scorul alegerilor primare din ziua precedentă, unde a ieșit câștigător tandemul populist Alberto Fernandez – Cristina Kirchner.

Ce treabă avem noi cu Argentina: sensibilitatea piețelor pentru economiile emergente și evaluarea prudentă a ”clienților” populiști care mișună prin aceste zone de câștiguri la risc. Iar atunci când transferul de bani e la o distanță de un click și nu la zeci de mii de km, prudența se propagă instantaneu.

3, Pe 31 octombrie are loc – cu sau fără acord – Brexit-ul. Doar o minune îl poate amâna.

Se fac tot felul de calcule și se scrie sub linie că impactul pe România e, în principiu, minor.

În principiu: cunoaște toată lumea fenomenul cu halterofilul care, după ce ridică 200 de kg, i se așază o vrabie pe greutate: stabilitatea încetează instantaneu. Or România are deficite mai grele decât halterofilul ăla cu 200 de kg.

Un reputat macroeconomist îmi atrage atenția: am fi norocoși ca, la deficitele crâncene pe care le avem, acea săptămână să nu fie ”furtuna perfectă”.

Criza

Dacă fundalul descris mai sus e prea abstract, să trecem la lucruri mai concrete:

Producția auto germană se pregătește de o prăbușire cu 21% în acest an: și trage și o țară ca România după ea:

Domeniul care asigură tracțiunea exportului și a valorii adăugate în România este zona de automotive – în afară de cei doi mari producători, Dacia și Ford, exportul nostru cu valoare adăugată mare stă pe industria pieselor și componentelor auto.

”Aiurea! Aici sunt salariile mici, iar când vor începe închideri prin Europa noi vom fi ultimii la care se va închide!”: o spune un expert în import-export, care mănâncă și el din palma cui se nimerește.

Nu-i așa:

În primul rând, NU e vorba de ”închideri”, că nici nu e nevoie de așa ceva pentru a te afunda în mocirlă:

avem un deficit comercial atât de mare (istoric – de la Burebista încoace!) încât simpla scădere a exportului pe această linie dezechilibrează și economia și finanțele publice.

În al doilea rând: industria prelucrătoare și exportul ei chiar au trecut la minus în această vară, după ani de creșteri continue! Ce să spui mai mult?

(Citiți și: ”Semnal de alarmă: Industria auto intră pe scădere la export”)

În al treilea rând: un super om de business din automotive povestește chiar acum:

”Am fost la Hanovra, la întâlnire: criza chiar vine. Toată lumea din automotive, de la italieni, la francezi, la nemți, la noi, ăștia, din Est, e speriată: mulți se bugetează cu comenzi la jumătate pentru anul 2020”.

La București nimeni nu e speriat.

(Citiți și: ”Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România”)

Nemții nu pierd doar 20% din producția auto, ci se pregătesc și de recesiune oficială. Dar, ca orice națiune mare, care a privit la timp în viitorul care se joacă azi (iar viitorul le arăta pe toate diagramele că vor nimeri în războiul comercial SUA-China) au excedente istorice la buget, la contul curent, la balanța comercială.

Ungurii, polonezii, cehii? Excedente și ei – producția și exportul lor vor avea mult mai puțin de suferit decât în România și o să funcționeze și în continuare:

Suntem principala lor piață de export – laptele, carnea, legumele și fructele doar de la ei le cumpărăm:

pentru că ei au făcut din Agricultură un domeniu economic strategic (ceea ce și e, peste tot în lume) – nu au împărțit banii la țărani pentru fiecare palmă de bălărie nelucrată – iar în privința tehnologiei și cercetării s-au îngrijit la timp de politici stimulative.

Noi:

Păi noi stăm așa:

  • deficit bugetar ieșit din țină (3,02 pe ESA în 2018),
  • deficit de cont curent de 1,5 ori mai mare decât pragul de alarmă
  • deficit comercial istoric 
  • inflație dublă față de vecini
  • costuri de finanțare de 1,5 ori mai mari decât ultimul stat din UE 28 – că încă n-a plecat UK – ceea ce înseamnă că nu suntem ultimii, ci pur și simplu jucăm în alt film.

Așa iese România în calea crizei pentru care statele din eurozonă vor investi toate resursele – si financiare, dar și de atenție – într-un an în care se vor mai mări odată pensiile cu un impact suplimentar de 2 miliarde de euro, pentru care nu se știe cu ce bani vor fi plătite.

Când începe criza

”Omule, ești panicard și nebun! Unde vezi tu criză? Sunt 3 ani de când proorocești criza, și uite că o ducem bine și liniștit” – mi s-ar putea spune.

Fals.

România se află în plină criză din cel puțin 4 motive – atât doar că percepția ni s-a diminuat și nu mai vedem decât ”consumul” din jur:

1, Ritmul de creștere economică al României a intrat pe pantă descendentă, înainte să fi făcut ceva cu creșterea asta.

2, Dobânzile inumane la care am ajuns să ne împrumutăm și inflația sunt costuri transferate României copiilor și nepoților, fără să le lăsăm în schimb ceva construit, căci:

3, Campioni 3 ani la rând ai creșterii economice, nu am reușit să urnim ABSOLUT niciun proiect care ar scoate România din subdezvoltare.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

E criză atunci când ai ani la rând creștere de 4-5% și nu începi nicio autostradă,
când Ardealul s-a rupt deja de România prin oportunități de afaceri și PIB-ul pe locuitor,
când administrația e departe de-a fi digitalizată,
când n-ai construit niciun spital,
când sistemul de educație nu-ți mai crează forță de muncă, iar asta ajunge aproape exclusiv în sarcina mediului de afaceri –
când nicio mare investiție nu a fost pornită deși te împrumuti la cele mai mari costuri ever!

Ești în plină criză atunci când nu mai construiești absolut nimic și ai dat totul pe consum și te împrumuți scump ca să dai totul pe consum. Ești în plină criză atunci când mănânci pe datorie. Exact ca într-o gospodărie. 

4, …

Dar de 4 vorbim mai jos:

Adâncirea crizei: prudența excesivă

La punctul 4 vorbim de comportamentul specific crizei în care au intrat primele 1000 de companii din România.
Ce e 1000: e 52% din cifra de afaceri a țării – căci atât de polarizat e mediul de afaceri local:

Restrângerea investiilor, blocajul financiar, păstrarea pe loc sau chiar punerea la adăpost a banilor, restrângerea comenzilor:

Toate detaliile pot fi citite și vizualizate grafic în ultimul număr (97) din CRONICILE Curs de guvernare (un link la un sumar – AICI ) :

Nu știm câtă emoție și câtă prudență e aici.

Cert este că banii au ”personalitatea” lor, antipatiile și slăbiciunile lor – și, până la urmă, dreptul de-a alege, bine sau prost, unde le e locul și unde le șade bine.

La București, nimeni nu-i speriat, dimpotrivă: grupul de trădători va plăti ”politic” și își face deja calcule: și unde se va oploși după alegeri, și ce va spune pe la televiziunile nomenklaturii, atunci când numai măsurile de austeritate vor opri ieșirea în decor.

(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)

Atentie: să nu ne comparăm cu Grecia. Grecia e o țară din zona euro, și toate țările din eurozonă au fost interesate să o salveze.

*

Și încă n-am văzut nimic:

Un al doilea mandat al lui Donald Trump va acutiza războiul comercial – din care până acum nu am văzut decât niște salve de reglare a tirului – cu UE:

SUA sunt pregătite să formeze un pol de putere economică împreună cu UK, iar UE se va găsi în situația ingrată de-a pendula între America și China.

Afacerea Airbus – câștigată de Trump – ne arată că vor urma 3-4-5 ani de tensiuni comerciale dărâmătoare chiar și pentru economiile puternice, darămite pentru sateliții acestora, cum e România:

România aia, care se și apropie de vârful ciclului economic (în care n-a făcut absolut nimic pentru dezvoltare) după care urmează coborârea ritmului.

Privind la indicatorii macroeconomici – după care te judecă și finanțatorii și investitorii direcți – singura șansă e la ”fotografie”:

Fotografia aia în care oportunitățile sunt sclipitoare. Și care presupune cadru, punere în scenă și ceva photoshop: adică expertiză și discernământ. 

Dar la București nimeni nu-i speriat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.9.2019

4 comentarii

  1. Dan T
    23.9.2019, 6:07 pm

    Constatari la obiect.
    N-ar fi cazul sa fie transmise si viitorilor guvernanti – tot se preconizeaza coalitia PNL-USR-PLUS; si, mai ales, sa i se spunǎ ca programul ei preconizat a fi implementat incepand cu 2021 este caduc, musai trebuie foartate alegeri anticipate; un guvern interimar ȋmpreunǎ cu PRO R, UDMR si PMP nici macar n-ar stopa intrarea in criza.

  2. fane
    24.9.2019, 11:10 am

    cateva nedumeriri, stimate “Expert”.
    cat este necesarul de finantare al statului (nu ma intereseaza imprumuturile multinationalelor intra-grup, ca sunt entitati private) astazi versus 2016, raportat la ce vrei matale, pib, incasari bugetare, etc?

    care este contributia in PIB a Munteniei (fara Oltenia evident) si a Tarii Romanesti (cu Oltenia si Dobrogea)? INSSE imi spune ca undeva la 40% respectiv 60%.
    Si comparativ, care este PIB/angajat in Constanta fata de Cloooooge. Asta ca sa mai rarim putin basinile.

    De asemenea, expertul ne poate spune in afara de sapca primita de catre Retardul din Deal de la Partenerul Strategic, cu ce se alege Romania din “incredintarea” gazelor din Marea Neagra catre aducatorii de lumina de la Exxon Mobil? Redeventele alea revizuite la nivelul burkinei faso?

    Expertul ne poate spune si de ce Franta si Germania pot da fix cate ajutoare de stat vor bancilor si companiilor lor aflate la ananghie in timp ce Romania nu poate sa capitalizeze CEC sau BRom pt a stimula proprii agenti economici.
    De situatia de la Hidroelectrica, datorata iarasi Retardului din Deal, care nu poate cumpara activele CeZ si Enel nu mai vorbesc si cum acolo un reprezentant al FP, cu boardul plin de cetateni ai partenerului strategic, s-a pronuntat impotriva cumpararii acelor active.

    De asemenea, ce ne opreste din a ne construi autostrazile cu propri constructori locali, a.i. sa lasam banii in tara si sa nu-i trimitem in italia, spania, etc? Din ce stiu eu tarile din vest in proportie de +90% si-au construit infrastructura cu propriile companii nu cu ale altora.
    Sau iarasi UE, aia in fundul careia suflati cu totii, ne trateaza ca pe ultimele jeguri umane?

    Va reamintesc, sunteti niste tradatori de neam si tara, si nimic din ce scrieti si vorbiti nu se va uita.

    • Cristian Grosu
      24.9.2019, 11:56 am

      Distinse domnule Fane, colegii mei v-au lăsat comentariu fără să-l editeze – și bine au făcut.
      Mărunțișuri – poate chiar le puteți vedea:
      1- faceti-vă obiceiul si din toate calculele scoateți mereu regiunea București-Ilfov: sta mai bine decât multe alte capitale europene, iar asta nu e neapărat un semn bun: e simptom de țară săracă, acolo unde pelteaua se învârte în capilaă. apoi refaceti-vă calculele cu PIB si tot tacâmul pe unde credeți dvs. că vă avantajează teoria.
      2- apropo de ”Cloooge”: vedeți harta de aici (https://cursdeguvernare.ro/romania-mare-si-fracturata-centenarul-marii-uniri-va-gasi-o-tara-cu-o-structura-si-mai-dezechilibrata-decat-e-astazi.html): tot acolo suntem, chiar si după 2-3 ani de creștere economică spectaculoasă. Si nu doar că nu s-a modificat nimic pe hartă: dar nici măcar nu există planuri să înceapă. singurul metru de infrastructură de transport a fost făcut la mișto, anul trecut, de cel din Suceava.
      3- (Constanța, da: vedeți câți bani pompează statul în mod efectiv și în sume absolute în turism – ceea ce e subvenție curată luată de la mine și de la dvs. , calculati si veti observa că PIB-ul Constantei a crescut cu 50% de când s-a făcut autostrada până acolo.
      Ba chiar faceți o legătură între creșterea PIB-ului de acolo și ieșirea din peisaj a cuplului Mazăre – Constantinescu, care treceau prin sita lor deasă absolut orice afacere locală, de la cele mari, cum sunt Portul, la cele mijlocii, cum sunt lanțurile hoteliere)

      Și cele puțin mai mari:
      1- energie – problemă mare, da: atunci când nu ai investit absolut nimic în structura energetică și absolut toate drumurile energetice si de la nord la sud si de la est la vest te ocolesc, nu prea ai altă șansă decât să vinzi ca africanii. banii de investitii de la transgaz si transelectrica i-ai confiscat pe toți, pe absolut toti, ca să dai pensii și salarii.
      cât despre deal-uri: pe cine trimiti să discute și să negocieze? pe Viorica Dăncilă? pe Anton Anton? la Liviu Dragnea? Sunt ur și simplu niște caricaturi.
      2- constructiile de autostrăzi cu capital autohton: da! așa trebuie să fie și sunt convins că până la urmă chiar așa o să fie. dar până atunci merită să ne amintim de banii de la bugetul nostru (nu de cei gratuiti europeni) când s-a cnstruit, cu capital foarte autohton, șoseara lată spre Moldova: de au fost nevoiți să scurteze kilometrul ca să ajungă și la partid si la ministru și la prim-ministru. unde-i paguba mea si a dvs?
      3- da, așa stau lucrurile: mi-au făcut datori copiii pe 30 de ani la cele mai mari randamente de peste tot ca să câștige ei cu banii ăștia alegeri; au dezechilibrat întreg sistemul financiar; au blocat orice dezvoltare basic si urmează schimbarea ciclului economic; suntem dependenti de economiile externe într-un moment foarte prost pentru economiile externe.

      si tot așa…

      Interesant ultimul rând al dvs: ”nimic din ce scrieti si vorbiti nu se va uita”. Stiți în ce împrejurare și cui anume i-a spus Corneliu Delea Codreanu chestia asta?

  3. Caliman Eugen
    25.9.2019, 11:34 am

    Stimate,
    d-le Grosu,

    “Nu am reusit sa urnim nici un proiect care sa scoata Romania din Criza” (si) din cauza ca NU ati facut nici o CONFERINTA NATIONALA de prezentare, evaluare si promovare a unui PROIECT DE TARA, cu obiectivul reindustrializarii, prin CRONICILE dvs.!In rest, doar constatarile zilei…

    cu stima,

    prof. Caliman I.Eugen
    constructor al unui prpoiect de tara, cu obiectivul reindustrializarii, realizabila prin aducerea competitivitatii economice nationale catre indicele 1 (ca al Coreii de Sud), simultan cu “organizarea nationala” a acestui proces.

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult