fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE

de Redacţia , 1.9.2019

Textul de mai jos e sumarizarea coverului din CRONICILE Curs de guvernare – numărul 97, apărut în 22 august:

El relevă (și explică) drama momentului: România, cu cea mai mare creștere economică din UE, se împrumută pe termen lung (până la 30 de ani!) la dobânzi duble față de oricare alt stat din UE.

Șirul de articole din CRONICILE nu doar ”fotografiază” situația amanetării viitorului pentru salariile prezentului:

Ci explică și modul în care se calculează aceste dobânzi, ecuația care stă la baza randamentelor obligațiunilor României și, mai ales, cu își sparge România bugetele făcute cu bani împrumutați.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

Redacția) 

***

România se împrumută în acest moment, pe termen lung (atenție – unde, îndeobște, dobânzile sunt mai mici decât la cele pe termen scurt) cu 4,6% (cifra valabilă la nivelul lunii iunie 2019). Am putea spune că suntem pe ultimul loc la eficiența costurilor de împrumut, dacă următorii clasati la în acest ”top” nu ar fi la o distanță halucinantă:

Bulgaria se împrumută cu 0,32%.
Croația se împrumută cu 1,36%.
”Lanterna roșie” – Ungaria, se împrumută cu 2,74%.

Am spus despre Ungaria că, la 2,74% este ”lanterna roșie” pentru că România, cu cei 4,6% ai săi, joacă, pur și simplu, în alt film, și e pe altă pagină decât statele UE.

(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea”. Sumarul”)

De ce ”Nesăbuitul perfect”:
încă solvabil, dar veșnic în căutare de bani pentru consumul de bunuri cumpărate de la cei care împrumută; și nimic investit, nimic pus de-o parte.

Situația precisă

România a fost singura ţară membră UE în care rata dobânzii pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă s-a situat la mijlocul anului în curs aproape exact la aceeaşi valoare ca şi la finele lui 2018, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat. Consecinţele pe următorii zeci de ani asupra efortului bugetar care va trebui făcut pentru plata dobânzilor angajate într-o conjunctură defavorabilă vor greva asupra alocărilor către sănătate, învăţământ sau lucrări de infrastructură. Cert este că valoarea de 4,59%, înregistrată pentru luna iunie 2019 după un trend crescător pornit încă din prima lună a acestui an, a fost cu doar o sutime de punct procentual sub cea de 4,60% consemnată pentru luna decembrie 2018.

Pe fondul unei diminuări generalizate a dobânzilor plătite pe termen lung de către toate statele membre UE, ecartul faţă de următoarea ţară din topul celor mai mari dobânzi achitate pentru banii împrumutaţi, Ungaria, a crescut semnificativ şi a ajuns la 1,85 puncte procentuale.

De reţinut, fostul elev-problemă din Zona Euro, Grecia, a reuşit performanţa de a se situa deja sub Ungaria (2,67% faţă de 2,74%), ceea ce ne spune multe despre conformarea la cerinţele instituţiilor internaţionale versus nesocotirea „recomandărilor” făcute discret dar ferm către autorităţile naţionale de decizie în materie de politică economică.

(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)

Datele arată că majoritatea statelor din regiune se aflau deja în luna mai la niveluri îmbunătăţite ale dobânzilor în raport cu 2018 iar o reducerea semnificativă, de ordinul a jumătate de punct procentual se regăseşte la TOATE celelalte foste state socialiste intrate în UE dar aflate încă în afara Zonei Euro.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Cum s-a ajuns aici: ”Deficitele gemene” care sperie finanțatorii

Aşadar, noi suntem excepţia în acest grup de ţări şi la nivelul întregii Uniuni Europene, ceea ce arată o percepţie aparte şi mai puţin favorabilă din partea pieţelor de capital, pe fondul acumulării deficitelor „gemene” spre limita tehnică de suportabilitate ( 3% deficit bugetar) sau chiar peste nivelul de avarie ( 4% din PIB, la un rezultat de -4,5% din PIB pe 2018 în cazul contului curent, unde deficitul pe mărfuri s-a dus la circa 7,5% din PIB).

Explicaţia esenţială a diferenţei de trend la dobânzile pe termen lung constă în aceea că toate aceste state din regiune cu excepţia noastră nu au aceste deficite expandate ( ba chiar dimpotrivă, unele sunt chiar pe excedent) şi de aceea, perspectivele economiei româneşti nu sunt bine văzute din exterior. Indiferent de mesajele transmise în ţară, indicatorii macroeconomici vorbesc de la sine pentru observatorii din exterior.

Situația indicatorilor de echilibru ai României, în comparație cu cei ai altor state UE

Tabelul de mai jos spune totul – cu mențiunea că, acest dezastru se petrece pe fondul a două plusuri care par să nu ne ajute cu nimic: cea mai mare creștere economică din UE și o datorie relativ mică raportată la PIB.

De fapt, aici e și problema: creșterea s-a bazat preponderent pe consum din import, iar datoria mică poate deveni foarte repede foarte mare atunci când dezechilibrele vor intra la scadență.

O ultimă adăugire: România își continuă marșul spre adâncirea acestor dezechilibre. Pe care, da, cineva le va plăti.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

***

Analiza integrală – formată din 6 articole – poate fi citită în numărul 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare:
situația, cauzele, modul de calcul, acumularea poverii pentru cei care vor plăti peste 25-30 de ani aceste dobânzi, în setul de analize, tabele, grafice – realizate de Valentin Lazea, Ionuț Dumitru, Marin Pană și Alexandra Pele.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție. 

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Mafia lemnului face noi victime în Suceava: Doi jurnaliști și un activist de mediu, atacați cu bâte și topoare în pădure

Vladimir Ionescu

Doi jurnaliști care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava au fost bătuți, împreună cu un activist de mediu, de un grup… Mai mult

Stiri

Carmen Uscatu, fondator Asociația ”Dăruiește Viață”: Mai întâi să cheltuim eficient banii pe care îi avem, apoi să cerem mai mult de la buget

Vladimir Ionescu

 Carmen Uscatu, fondator al Asociației ”Dăruiește viață”, a constatat în activitatea sa că ceea ce lipsește sistemului public de Sănătate sunt mecanismele de control… Mai mult

Stiri

Adelina DABU, Confederația Concordia: Ar trebui să avem discuții mai consistente despre ceea ce înseamnă sănătatea mintală și noile tipuri de afecțiuni

Redacţia

 Pandemia a generat noi tematici de interes pe piața muncii, precum sănătatea mintală și starea de bine a angajaților, explică Adelina Dabu, public policy… Mai mult

Stiri

Dan ZAHARESCU, director executiv, ARPIM: Propunem un Pact al Inovației în Sănătate, care să fie prezentat și asumat împreună cu autoritățile române

Vladimir Ionescu

 Directorul executiv ARPIM, Dan Zaharescu, afirmă că pentru perioada post-covid ”factorii de decizie, în parteneriat cu toți actorii relevanți, trebuie să acorde prioritate investițiilor… Mai mult

Stiri

Daniel Dăianu: România nu are piață de energie concurențială

Vladimir Ionescu

România nu a fost pregătită pentru liberalizarea pieței de energie și, ca urmare, nu are o piață concurențială reală, potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu afirmă că Parlamentul nu trebuie să voteze un nou guvern, ci doar miniștrii care preiau mandatele USR PLUS

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu a susținut, joi seara,  la TVR 1, că nu trebuie să ceară votul Parlamentului pentru întreg Cabinetul dacă se schimbă compoziția politică… Mai mult

Stiri

Ovidiu Vizante, director general CFR Călători, a demisionat invocând ”instabilitate și subfinanțare”

Vladimir Ionescu

Ovidiu Vizante (foto), directorul general al CFR Călători, este al doilea care părăsește această funcție în ultimele 5 luni. Ovidiu Vizante  a invocat „situaţia actuală,… Mai mult