La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE

de Redacţia , 1.9.2019

Textul de mai jos e sumarizarea coverului din CRONICILE Curs de guvernare – numărul 97, apărut în 22 august:

El relevă (și explică) drama momentului: România, cu cea mai mare creștere economică din UE, se împrumută pe termen lung (până la 30 de ani!) la dobânzi duble față de oricare alt stat din UE.

Șirul de articole din CRONICILE nu doar ”fotografiază” situația amanetării viitorului pentru salariile prezentului:

Ci explică și modul în care se calculează aceste dobânzi, ecuația care stă la baza randamentelor obligațiunilor României și, mai ales, cu își sparge România bugetele făcute cu bani împrumutați.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

Redacția) 

***

România se împrumută în acest moment, pe termen lung (atenție – unde, îndeobște, dobânzile sunt mai mici decât la cele pe termen scurt) cu 4,6% (cifra valabilă la nivelul lunii iunie 2019). Am putea spune că suntem pe ultimul loc la eficiența costurilor de împrumut, dacă următorii clasati la în acest ”top” nu ar fi la o distanță halucinantă:

Bulgaria se împrumută cu 0,32%.
Croația se împrumută cu 1,36%.
”Lanterna roșie” – Ungaria, se împrumută cu 2,74%.

Am spus despre Ungaria că, la 2,74% este ”lanterna roșie” pentru că România, cu cei 4,6% ai săi, joacă, pur și simplu, în alt film, și e pe altă pagină decât statele UE.

(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea”. Sumarul”)

De ce ”Nesăbuitul perfect”:
încă solvabil, dar veșnic în căutare de bani pentru consumul de bunuri cumpărate de la cei care împrumută; și nimic investit, nimic pus de-o parte.

Situația precisă

România a fost singura ţară membră UE în care rata dobânzii pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă s-a situat la mijlocul anului în curs aproape exact la aceeaşi valoare ca şi la finele lui 2018, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat. Consecinţele pe următorii zeci de ani asupra efortului bugetar care va trebui făcut pentru plata dobânzilor angajate într-o conjunctură defavorabilă vor greva asupra alocărilor către sănătate, învăţământ sau lucrări de infrastructură. Cert este că valoarea de 4,59%, înregistrată pentru luna iunie 2019 după un trend crescător pornit încă din prima lună a acestui an, a fost cu doar o sutime de punct procentual sub cea de 4,60% consemnată pentru luna decembrie 2018.

Pe fondul unei diminuări generalizate a dobânzilor plătite pe termen lung de către toate statele membre UE, ecartul faţă de următoarea ţară din topul celor mai mari dobânzi achitate pentru banii împrumutaţi, Ungaria, a crescut semnificativ şi a ajuns la 1,85 puncte procentuale.

De reţinut, fostul elev-problemă din Zona Euro, Grecia, a reuşit performanţa de a se situa deja sub Ungaria (2,67% faţă de 2,74%), ceea ce ne spune multe despre conformarea la cerinţele instituţiilor internaţionale versus nesocotirea „recomandărilor” făcute discret dar ferm către autorităţile naţionale de decizie în materie de politică economică.

(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)

Datele arată că majoritatea statelor din regiune se aflau deja în luna mai la niveluri îmbunătăţite ale dobânzilor în raport cu 2018 iar o reducerea semnificativă, de ordinul a jumătate de punct procentual se regăseşte la TOATE celelalte foste state socialiste intrate în UE dar aflate încă în afara Zonei Euro.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Cum s-a ajuns aici: ”Deficitele gemene” care sperie finanțatorii

Aşadar, noi suntem excepţia în acest grup de ţări şi la nivelul întregii Uniuni Europene, ceea ce arată o percepţie aparte şi mai puţin favorabilă din partea pieţelor de capital, pe fondul acumulării deficitelor „gemene” spre limita tehnică de suportabilitate ( 3% deficit bugetar) sau chiar peste nivelul de avarie ( 4% din PIB, la un rezultat de -4,5% din PIB pe 2018 în cazul contului curent, unde deficitul pe mărfuri s-a dus la circa 7,5% din PIB).

Explicaţia esenţială a diferenţei de trend la dobânzile pe termen lung constă în aceea că toate aceste state din regiune cu excepţia noastră nu au aceste deficite expandate ( ba chiar dimpotrivă, unele sunt chiar pe excedent) şi de aceea, perspectivele economiei româneşti nu sunt bine văzute din exterior. Indiferent de mesajele transmise în ţară, indicatorii macroeconomici vorbesc de la sine pentru observatorii din exterior.

Situația indicatorilor de echilibru ai României, în comparație cu cei ai altor state UE

Tabelul de mai jos spune totul – cu mențiunea că, acest dezastru se petrece pe fondul a două plusuri care par să nu ne ajute cu nimic: cea mai mare creștere economică din UE și o datorie relativ mică raportată la PIB.

De fapt, aici e și problema: creșterea s-a bazat preponderent pe consum din import, iar datoria mică poate deveni foarte repede foarte mare atunci când dezechilibrele vor intra la scadență.

O ultimă adăugire: România își continuă marșul spre adâncirea acestor dezechilibre. Pe care, da, cineva le va plăti.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

***

Analiza integrală – formată din 6 articole – poate fi citită în numărul 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare:
situația, cauzele, modul de calcul, acumularea poverii pentru cei care vor plăti peste 25-30 de ani aceste dobânzi, în setul de analize, tabele, grafice – realizate de Valentin Lazea, Ionuț Dumitru, Marin Pană și Alexandra Pele.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție. 

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->