Textul de mai jos e sumarizarea coverului din CRONICILE Curs de guvernare – numărul 97, apărut în 22 august:
El relevă (și explică) drama momentului: România, cu cea mai mare creștere economică din UE, se împrumută pe termen lung (până la 30 de ani!) la dobânzi duble față de oricare alt stat din UE.
Șirul de articole din CRONICILE nu doar ”fotografiază” situația amanetării viitorului pentru salariile prezentului:
Ci explică și modul în care se calculează aceste dobânzi, ecuația care stă la baza randamentelor obligațiunilor României și, mai ales, cu își sparge România bugetele făcute cu bani împrumutați.
Ce sunt CRONICILE – un LINK informativ AICI.
Nr. 97 (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)
Redacția)
***
România se împrumută în acest moment, pe termen lung (atenție – unde, îndeobște, dobânzile sunt mai mici decât la cele pe termen scurt) cu 4,6% (cifra valabilă la nivelul lunii iunie 2019). Am putea spune că suntem pe ultimul loc la eficiența costurilor de împrumut, dacă următorii clasati la în acest ”top” nu ar fi la o distanță halucinantă:
Bulgaria se împrumută cu 0,32%.
Croația se împrumută cu 1,36%.
”Lanterna roșie” – Ungaria, se împrumută cu 2,74%.
Am spus despre Ungaria că, la 2,74% este ”lanterna roșie” pentru că România, cu cei 4,6% ai săi, joacă, pur și simplu, în alt film, și e pe altă pagină decât statele UE.
(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea”. Sumarul”)
De ce ”Nesăbuitul perfect”:
încă solvabil, dar veșnic în căutare de bani pentru consumul de bunuri cumpărate de la cei care împrumută; și nimic investit, nimic pus de-o parte.
Situația precisă
România a fost singura ţară membră UE în care rata dobânzii pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă s-a situat la mijlocul anului în curs aproape exact la aceeaşi valoare ca şi la finele lui 2018, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat. Consecinţele pe următorii zeci de ani asupra efortului bugetar care va trebui făcut pentru plata dobânzilor angajate într-o conjunctură defavorabilă vor greva asupra alocărilor către sănătate, învăţământ sau lucrări de infrastructură. Cert este că valoarea de 4,59%, înregistrată pentru luna iunie 2019 după un trend crescător pornit încă din prima lună a acestui an, a fost cu doar o sutime de punct procentual sub cea de 4,60% consemnată pentru luna decembrie 2018.
Pe fondul unei diminuări generalizate a dobânzilor plătite pe termen lung de către toate statele membre UE, ecartul faţă de următoarea ţară din topul celor mai mari dobânzi achitate pentru banii împrumutaţi, Ungaria, a crescut semnificativ şi a ajuns la 1,85 puncte procentuale.
De reţinut, fostul elev-problemă din Zona Euro, Grecia, a reuşit performanţa de a se situa deja sub Ungaria (2,67% faţă de 2,74%), ceea ce ne spune multe despre conformarea la cerinţele instituţiilor internaţionale versus nesocotirea „recomandărilor” făcute discret dar ferm către autorităţile naţionale de decizie în materie de politică economică.
(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)
Datele arată că majoritatea statelor din regiune se aflau deja în luna mai la niveluri îmbunătăţite ale dobânzilor în raport cu 2018 iar o reducerea semnificativă, de ordinul a jumătate de punct procentual se regăseşte la TOATE celelalte foste state socialiste intrate în UE dar aflate încă în afara Zonei Euro.
Cum s-a ajuns aici: ”Deficitele gemene” care sperie finanțatorii
Aşadar, noi suntem excepţia în acest grup de ţări şi la nivelul întregii Uniuni Europene, ceea ce arată o percepţie aparte şi mai puţin favorabilă din partea pieţelor de capital, pe fondul acumulării deficitelor „gemene” spre limita tehnică de suportabilitate ( 3% deficit bugetar) sau chiar peste nivelul de avarie ( 4% din PIB, la un rezultat de -4,5% din PIB pe 2018 în cazul contului curent, unde deficitul pe mărfuri s-a dus la circa 7,5% din PIB).
Explicaţia esenţială a diferenţei de trend la dobânzile pe termen lung constă în aceea că toate aceste state din regiune cu excepţia noastră nu au aceste deficite expandate ( ba chiar dimpotrivă, unele sunt chiar pe excedent) şi de aceea, perspectivele economiei româneşti nu sunt bine văzute din exterior. Indiferent de mesajele transmise în ţară, indicatorii macroeconomici vorbesc de la sine pentru observatorii din exterior.
Situația indicatorilor de echilibru ai României, în comparație cu cei ai altor state UE
Tabelul de mai jos spune totul – cu mențiunea că, acest dezastru se petrece pe fondul a două plusuri care par să nu ne ajute cu nimic: cea mai mare creștere economică din UE și o datorie relativ mică raportată la PIB.
De fapt, aici e și problema: creșterea s-a bazat preponderent pe consum din import, iar datoria mică poate deveni foarte repede foarte mare atunci când dezechilibrele vor intra la scadență.
O ultimă adăugire: România își continuă marșul spre adâncirea acestor dezechilibre. Pe care, da, cineva le va plăti.
***
Analiza integrală – formată din 6 articole – poate fi citită în numărul 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare:
situația, cauzele, modul de calcul, acumularea poverii pentru cei care vor plăti peste 25-30 de ani aceste dobânzi, în setul de analize, tabele, grafice – realizate de Valentin Lazea, Ionuț Dumitru, Marin Pană și Alexandra Pele.
Ce sunt CRONICILE – un LINK informativ AICI.
Nr. 97 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
