fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE

de Redacţia , 1.9.2019

Textul de mai jos e sumarizarea coverului din CRONICILE Curs de guvernare – numărul 97, apărut în 22 august:

El relevă (și explică) drama momentului: România, cu cea mai mare creștere economică din UE, se împrumută pe termen lung (până la 30 de ani!) la dobânzi duble față de oricare alt stat din UE.

Șirul de articole din CRONICILE nu doar ”fotografiază” situația amanetării viitorului pentru salariile prezentului:

Ci explică și modul în care se calculează aceste dobânzi, ecuația care stă la baza randamentelor obligațiunilor României și, mai ales, cu își sparge România bugetele făcute cu bani împrumutați.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.
(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

Redacția) 

***

România se împrumută în acest moment, pe termen lung (atenție – unde, îndeobște, dobânzile sunt mai mici decât la cele pe termen scurt) cu 4,6% (cifra valabilă la nivelul lunii iunie 2019). Am putea spune că suntem pe ultimul loc la eficiența costurilor de împrumut, dacă următorii clasati la în acest ”top” nu ar fi la o distanță halucinantă:

Bulgaria se împrumută cu 0,32%.
Croația se împrumută cu 1,36%.
”Lanterna roșie” – Ungaria, se împrumută cu 2,74%.

Am spus despre Ungaria că, la 2,74% este ”lanterna roșie” pentru că România, cu cei 4,6% ai săi, joacă, pur și simplu, în alt film, și e pe altă pagină decât statele UE.

(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea”. Sumarul”)

De ce ”Nesăbuitul perfect”:
încă solvabil, dar veșnic în căutare de bani pentru consumul de bunuri cumpărate de la cei care împrumută; și nimic investit, nimic pus de-o parte.

Situația precisă

România a fost singura ţară membră UE în care rata dobânzii pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă s-a situat la mijlocul anului în curs aproape exact la aceeaşi valoare ca şi la finele lui 2018, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat. Consecinţele pe următorii zeci de ani asupra efortului bugetar care va trebui făcut pentru plata dobânzilor angajate într-o conjunctură defavorabilă vor greva asupra alocărilor către sănătate, învăţământ sau lucrări de infrastructură. Cert este că valoarea de 4,59%, înregistrată pentru luna iunie 2019 după un trend crescător pornit încă din prima lună a acestui an, a fost cu doar o sutime de punct procentual sub cea de 4,60% consemnată pentru luna decembrie 2018.

Pe fondul unei diminuări generalizate a dobânzilor plătite pe termen lung de către toate statele membre UE, ecartul faţă de următoarea ţară din topul celor mai mari dobânzi achitate pentru banii împrumutaţi, Ungaria, a crescut semnificativ şi a ajuns la 1,85 puncte procentuale.

De reţinut, fostul elev-problemă din Zona Euro, Grecia, a reuşit performanţa de a se situa deja sub Ungaria (2,67% faţă de 2,74%), ceea ce ne spune multe despre conformarea la cerinţele instituţiilor internaţionale versus nesocotirea „recomandărilor” făcute discret dar ferm către autorităţile naţionale de decizie în materie de politică economică.

(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)

Datele arată că majoritatea statelor din regiune se aflau deja în luna mai la niveluri îmbunătăţite ale dobânzilor în raport cu 2018 iar o reducerea semnificativă, de ordinul a jumătate de punct procentual se regăseşte la TOATE celelalte foste state socialiste intrate în UE dar aflate încă în afara Zonei Euro.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Cum s-a ajuns aici: ”Deficitele gemene” care sperie finanțatorii

Aşadar, noi suntem excepţia în acest grup de ţări şi la nivelul întregii Uniuni Europene, ceea ce arată o percepţie aparte şi mai puţin favorabilă din partea pieţelor de capital, pe fondul acumulării deficitelor „gemene” spre limita tehnică de suportabilitate ( 3% deficit bugetar) sau chiar peste nivelul de avarie ( 4% din PIB, la un rezultat de -4,5% din PIB pe 2018 în cazul contului curent, unde deficitul pe mărfuri s-a dus la circa 7,5% din PIB).

Explicaţia esenţială a diferenţei de trend la dobânzile pe termen lung constă în aceea că toate aceste state din regiune cu excepţia noastră nu au aceste deficite expandate ( ba chiar dimpotrivă, unele sunt chiar pe excedent) şi de aceea, perspectivele economiei româneşti nu sunt bine văzute din exterior. Indiferent de mesajele transmise în ţară, indicatorii macroeconomici vorbesc de la sine pentru observatorii din exterior.

Situația indicatorilor de echilibru ai României, în comparație cu cei ai altor state UE

Tabelul de mai jos spune totul – cu mențiunea că, acest dezastru se petrece pe fondul a două plusuri care par să nu ne ajute cu nimic: cea mai mare creștere economică din UE și o datorie relativ mică raportată la PIB.

De fapt, aici e și problema: creșterea s-a bazat preponderent pe consum din import, iar datoria mică poate deveni foarte repede foarte mare atunci când dezechilibrele vor intra la scadență.

O ultimă adăugire: România își continuă marșul spre adâncirea acestor dezechilibre. Pe care, da, cineva le va plăti.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

***

Analiza integrală – formată din 6 articole – poate fi citită în numărul 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare:
situația, cauzele, modul de calcul, acumularea poverii pentru cei care vor plăti peste 25-30 de ani aceste dobânzi, în setul de analize, tabele, grafice – realizate de Valentin Lazea, Ionuț Dumitru, Marin Pană și Alexandra Pele.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție. 

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.9.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Marea Chinei de Sud – noul focar global de tensiuni: SUA trimit patrule ale gărzii de coastă pentru a contracara activitățile destabilizatoare ale Beijingului

Vladimir Ionescu

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea de nave de patrulare ale gărzii de coastă în Pacific pentru a contracara activităţile “destabilizatoare” ale Beijingului în zonele… Mai mult

Europa

Franța și-a rechemat ambasadorul din Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că Emmanuel Macron are nevoie de un control psihiatric

Vladimir Ionescu

Președintele francez Emmanuel Macron și-a rechemat ambasadorul de la Ankara pentru consultări, după ce Recep Tayyip Erdogan l-a insultat, afirmând că are nevoie de un… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Afganistan ar putea deveni un “rai” al teroriștilor după retragerea trupelor alianței

Razvan Diaconu

NATO se confruntă cu o dilemă în Afganistan şi trebuie să decidă dacă va părăsi ţara, riscând astfel ca aceasta să devină un rai al… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult