Inflația a urcat în iulie la 5,4%, depășind estimarea economiștilor, Bloomberg de exemplu anunțând valoarea medie a propriului sondaj la 5,1%, comparativ cu luna iulie 2023.
Speranța este ca puseul inflaționist să fie unul conjunctural, iar după epuizarea cauzelor, inflația să-și reia coborârea.
Cauzele sunt multiple – și le vom analiza mai jos:
taxele noi care s-au dus în prețuri,
încurajarea consumului și creșterea accelerată a creditelor de consum care au dus la creșterea cererii agregate față de ofertă,
creșterea salariului minim și mediu,
creșterea remunerărilor din zona de servicii care a dus la scumpirea acestora.
Influența taxării:
Puseul inflaționist a fost provocat de decizia Guvernului Ciolacu de majorare a accizelor la carburanți de la 1 iulie, scumpire care s-a transmis pe întregul lanț de producție și distribuție a mărfurilor până la raft. În conformitate cu decizia Guvernului de la sfârșitul anului trecut, prețul motorinei a crescut de la 1 iulie cu 40 de bani pe litru, iar benzina cu 43 de bani pe litru.
Surprinzătoare a fost însă și creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, teoretic încă plafonate.
În luna iulie, comparativ cu luna anterioară, combustibilii s-au scumpit cu aproape 3%, energia electrică cu 1,1% și gazele cu 1,1%, împreună contând pentru o creștere de aproximativ 0,3 puncte procentuale în termeni anuali, circa jumătate din IPC-ul lunar. Comparativ cu iunie, în iulie, prețurile de consum pe total au crescut cu 0,6%.
Inflația de bază a scăzut cu aproximativ 0,2 puncte procentuale până la 5,5% (an/an) în iulie.
Inflația CORE2 ajustată (inflația generală minus prețurile administrate, prețurile volatile, tutun și alcool), care este urmărită cu mare atenție de BNR, a continuat să scadă în termeni anuali în iulie până la 5,5%, de la 5,7% în iunie.
Partea bună este că influența factorilor exogeni (taxe, accize) se va diminua în perioada următoare, procesul dezinflaționist putând decurge în parametri prognozați de BNR, apreciază analiștii Erste Bank.
Inflația serviciilor, peste celelalte componente ale IPC
În ceea ce privește serviciile, prețurile au crescut cu cel mai puternic ritm lunar din februarie, demonstrând o tendință de creștere persistentă la majoritatea capitolelor. Per total, serviciile s-au scumpit într-un ritm anual de 8,5%.
inflația anuală a evaluat astfel:
serviciile de curierat (+26,5%), apa, canalizarea (+15,62%) și tarifele pentru transporturile aeriene (+15,6%) consemnând cele mai mari creșteri în această lună.
Comparativ cu luna iunie, IPC pentru servicii a crescut în iulie cu cu 0,7% (l/l), și cu 8,5% anual.
Creșterea salariului minim și a salariului mediu
Salariul minim a crescut de la 01 iulie, ducând la creșterea cererii agregate.
De asemenea, continuarea majorărilor salariale de două cifre, pentru iulie INS anunțând o creștere a salariului mediu net pe economie de 12,5% (an/an) reprezintă un risc important pe termen mediu pentru meținerea inflației serviciilor la un nivel înalt.
De altfel, conform datelor Eurostat, serviciile reprezintă pentru întreaga Uniune Europeană unul dintre factorii esențiali care frânează procesul de dezinflație.
Creditul de consum a explodat și a urcat deasupra economiilor populației
În afară de creșterile reale ale salariilor, activitatea de creditare este susținută de reducerile dobânzilor, băncile concurând pentru acordarea de credite de consum. La prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că creditele de consum au depășit depozitele populației din bănci, avansul finanțărilor punând presiuni inflaționiste suplimentare.
„Ritmul anual al consumului populaţiei şi-a continuat ascensiunea, pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a creditelor pentru consum. În ultimele luni creditele de consum au depăşit depozitele populaţiei. Dar nu înseamnă că populaţia nu economiseşte în continuare”, a spus vineri Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Întrebat despre cât de îngrijorătoare este această ascensiune a creditelor de consum, guvernatorul a răspuns: „bineînţeles că, din perspectiva inflaţiei, ne îngrojorează”.
Cât despre încetinirea avansului creditelor de consum în condiţiile în care veniturile populației au crescut şi mai cresc în continuare, „nu va fi o treabă foarte uşoră”, a adăugat guvernatorul BNR.
Încetinire a scumpirilor la mărfurile alimentare
La mărfurile alimentare, scumpirile în iulie an/an au fost de 1,71%, cu cele mai mari creșteri de prețuri an la an fiind la vin şi bere (+7% și +7,6%), carne şi peşte (+4,7% și +6,4%). Prețurile la legume și fructe proaspete scăzând în termeni anuali cu 1%, respectiv cu 0,55%.
În schimb, făina şi mălaiul s-au ieftinit în medie cu 30%, uleiul cu 16%, untul cu 13,6% şi zahărul cu 12,3%.
La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la medicamente (+24,02%), detergenti (+20,6%) și articole de igienă şi cosmetice (16,04%).
BNR a redus dobânda cheie – previziunile pentru viitoarea perioadă
Săptămâna trecută, BNR a redus dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale la 6,5%, surprinzând așteptările consensului din sondajul Bloomberg care nu prevedea nicio modificare. Economiștii se așteaptă în continuare la două reduceri de câte 0,25 puncte procentuale la fiecare dintre cele două ședințe de politică monetară rămase până la finele anului. BNR a subliniat că există riscul să mai fie doar o singură tăiere de dobândă în cazul în care inflația nu va scădea în ritmul preconizat pentru sfârșitul anului.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu consideră că poziția actuală a politicii monetare este relativ restrictivă chiar și după două reduceri de dobândă însumând 0,5 puncte procentuale.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit săptămâna trecută în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR. Însă a ținut să precizeze că traiectoria este marcată de oscilaţii de ritm, dar este clar orientată în jos.
După publicarea inflației pe iulie, analiștii de la Erste Bank își mențin prognoza de 4% pentru inflația de sfârșit de an, iar cei de la ING Bank anticipează 4,2%.
***
Urmărește-ne pe Google News
