Vineri, 16 august, începe distribuirea deciziilor cu pensiile recalculate în baza noii legi, peste trei milioane de români, din totalul de circa 4,7 milioane de pensionari, urmând să beneficieze de majorări cuprinse între 1 leu și 90% din valoarea actuală a acestor drepturi.
Ceilalți pensionari, cu ani de muncă foarte puțini, vor rămâne cu valoarea actuală a pensiilor.
Suma ce se va adăuga lunar cheltuielilor statului va fi de 2,1 miliarde de lei, conform calculelor finale prezentate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Majorarea pensiilor, în septembrie, și a salariilor minime, începând cu iulie, înseamnă un efort bugetar lunar suplimentar de trei miliarde de lei.
La sfârșitul lunii iunie deficitul sistemului public de pensii se ridica la 623 de milioane de lei, conform datelor Ministerului de Finanțe.
Valoarea totală a pensiilor cuvenite în luna iulie a fost de 10,544 miliarde de lei, din care 9,433 de miliarde de lei pentru limită de vârstă, ceea ce înseamnă că majorările din septembrie vor crește cu peste 22% aceste cheltuieli.
Cum se recalculează pensiile
Noua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023), ce va intra în vigoare de la 1 septembrie, prevede puncte bonus pentru cei care au peste 25 de ani vechime.
Persoanele cu vechime de peste 40 de ani, chiar dacă au lucrat pe salariul minim, vor avea pensii aproape duble, adică de 2.318 lei, în loc de 1.281 lei, suma corespunzătoare acum pentru salariul minim pe economie.
În această categorie a majorărilor de peste 1.000 de lei intră numeroși profesori și medici, care au lucrat 40 – 45 de ani.
Există și majorări mult mai mari, în termeni nominali, iar președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a oferit exemplul unei pensii actuale de 6.000 de lei, ce va urca la 8.000 de lei, în septembrie.
Punctul de pensie s-a majorat anul acesta cu valoarea inflației de anul trecut, 13,8%, până la 2.032 lei.
Raportat la această valoare, de 2.083 lei punctul de pensie, Valoarea Punctului de Referință (VPR) la data intrării în vigoare a noii legi va fi de 81 lei.
VPR se calculează împărțind valoarea punctului de pensie, 2.032 lei, la 25 (unde 25 reprezintă numărul de ani minim pentru pensionarea cu stagiul complet).
Formula recaculare
VPR (81 lei) X numărul de puncte.
Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte asimilate/necontributive.
Puncte contributivitate: anii în care ai contribuit efectiv la sistemul de pensii.
Puncte stabilitate: acordate pentru anii contributivi (peste 25 de ani):
- 0,50 puncte /an pentru anii din intervalul 26-30 inclusiv;
- 0,75 puncte/an pentru anii din intervalul 31-35 inclusiv;
- 1 punct/an pentru anii din intervalul 36-40 etc.
Puncte asimilate/necontributive:
- Se acordă pentru perioada în care persoana a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale cu excepția pensiei de limită de vârstă, anticipată, anticipată parțial sau pensie de urmaș;
- Se acordă dacă persoana a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor, cu condiția absolvirii acestora;
- Se acordă dacă persoana a realizat stagiul militar, ca militar în termen ori ca militar cu termen redus, concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
- Se acordă pentru perioada concediului de creștere copil.
Guvernul și-a propus reducerea cu 5 mld. de lei a cheltuielilor bugetare
Pensiile și salariile minime vor suplimenta cheltuielile cu trei miliarde de lei lunar, în condițiile în care România negociază cu executivul UE reducerea în șapte ani a deficitului bugetar actual.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat săptămâna trecută că executivul și-a fixat ca obiectiv reducerea cheltuielilor bugetare cu cinci miliarde de lei, anul acesta, ceea ce reprezintă aproximativ 0,3% din PIB.
„Credem că această economie poate fi obținută. (…) Avem mecanismele pe care le-am aplicat și anul trecut astfel încât la bugetul de Stat s-au obținut economii, mai ales în lunile noiembrie și decembrie, care prin tradiție au cheltuieli mari pentru ceea ce înseamnă funcționarea instituțiilor publice”, a declarat miercuri Marcel Boloș.
El a dat ca exemplu economiile care se pot face fără mare greutate: „eliminarea cheltuielilor care nu sunt de urgență maximă și zona de festivaluri și evenimente care se organizează”.
„Nu avem în gând să influențăm în vreun fel cheltuielile Primăriilor pe zona de investiții. La bunuri și servicii aplicăm regulile de reducere de cheltuieli atât la nivelul instituțiilor statului, cât și la nivelul autorităților publice locale. Este vorba despre furnituri de birou, reparații curente, până la ceea ce înseamnă consultanță și expertiză, studii, activități care pot să fie amânate pentru anul viitor”, a explicat ministrul Finanțelor.
În prima jumătate a anului 2024, România a înregistrat o creștere a deficitului bugetar la 3,6%, în condițiile în care anul trecut în perioada similară a avut 2,32%, anul 2023 fiind încheiat cu 5,61%. Pe metodologia europeană a fost de 6,6% din PIB.
****
Urmărește-ne pe Google News
