Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Tabloul de bord european și procedura de dezechilibru macroeconomic (I). Modul de funcționare

de Marin Pana 6.5.2013

Cifrele europene arată că România respectă opt din cei zece indicatori stabiliți pentru tabolul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. Adică stă mult mai bine decât țări cu ștate mai vechi, dar până la prezentarea acestor valori în context european și regional, este utilă o trecere în revistă a modului în care a apărut acest tablou de bord și a utilității lui.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic și corectarea lor. Anual, se întocmește un Raport al Mecanismului de Alertă (Alert Mechanism Report sau AMR).

Acesta este bazat pe un tablou de bord care includea inițial zece indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale. AMR constituie și un filtru pentru trecerea la o analiză mai aprofundată în cazul statelor pentru care apare această necesitate, cu accent pe domeniile în care au fost semnalate cele mai mari probleme.

În afară de latura preventivă, MIP are și o latură corectivă, transpusă în Procedura de Dezechilibru Excesiv (Excessive Imbalance Procedure ). În cadrul acestei proceduri se iau o serie de măsuri graduale de readucere a indicatorilor- cheie în zona permisă și se poate merge până la instituirea unor sancțiuni pentru statele din zona Euro dacă statele încalcă în mod repetat recomandările făcute.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. De reținut că aprecierea pe baza încadrării sau nu în limitele fixate pentru indicatori nu se face mecanic, ci pe baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

Comisia Europeană poate adopta recomandări preventive statelor membre, în conformitate cu articolul 121.2 din Tratatul UE încă din stadiul incipient al dezechilibrelor, înainte ca acestea să se dezvolte. Recomandările se fac la finele lunii mai, în contextul așa numitului Semestru European, prin care se coordonează politicile economice și bugetare la nivelul UE. De reținut, politicile la nivel național sunt evaluate de Comisia Europeană înainte de a fi adoptate de statele membre.

Un stat membru care intră sub incidența procedurii de dezechilibru macroeconomic va trebui să prezinte un plan de acțiuni corective, cu obiective clare și termene precise. Transpunerea în practică a acestui plan va fi urmărită și înscrisă în rapoarte periodice. O primă nereușită în îndeplinirea obiectivelor va fi penalizată prin instituirea unui depozit purtător de dobândă.

După aceea, acest depozit se poate transforma într-o amendă la a doua constatare de nereușită ( limita amenzii este de 0,1% din PIB). În plus, se pot impune alte sancțiuni, după severitatea celor constatate. Pentru a institui o disciplină fermă, procedura de vot pentru sancțiuni folosește o majoritate calificată inversă pentru blocarea sancțiunilor.

În majoritatea cazurilor, la nivelul Uniunii Europene, deciziile se iau cu o majoritate de două treimi, adică 255 din cele 345 voturi totale. Ceea ce implică un prag de blocaj de 91 de voturi (diferența plus un vot). Prin excepție, sancțiunile pentru incapacitatea de a ieși din situația de dezechilibru macroeconomic excesiv pot fi blocate doar dacă sunt două treimi din voturi (255) împotriva sancțiunii, adică mult mai greu.

Zece indicatori plus unu

Cei zece indicatori prevăzuți inițial pentru tabloul de bord vizează:

A. Dezechilibre externe şi de competitivitate:

1. Media balanţei de cont curent în ultimii 3 ani (valori permise între -4% din PIB şi +6% din PIB)

2. Poziţia investiţională internaţională netă (stoc de pasiv sub 35% din PIB)

3. Variația cursului de schimb real efectiv în ultimii trei ani (între -5% şi +5% pentru Zona Euro și între -11% şi +11% pentru restul statelor membre UE)

4. Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii cinci ani

5. Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport între remunerarea medie a unui salariat şi PIB-ul real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din Zona Euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.

B. Dezechilibre interne:

6. Datoria sectorului privat ( valoare permisă sub 160% din PIB)

7. Fluxul privat de credit (sub 15% din PIB)

8. Creșterea preţurilor reale ale locuinţelor ( sub 6% pe an)

9. Datoria publică ( sub 60% din PIB)

10. Media ratei şomajului în ultimii trei ani (sub 10%).

Deși inițial au fost stabiliți drept relevanți zece indicatori, evoluțiile recente au impus adăugarea unui al unsprezecelea indicator, care să reflecte mai bine legătura dintre economie reală și sectorul financiar. Rata de creștere a îndatorării în sectorul financiar este indicatorul care a fost considerat cel mai relevant și va fi adăugat la ceui zece amintiți mai sus. El a fost preferat ratei de îndatorare raportată la capital ( debt-to-equity ratio), care va fi, totuși, urmărită complementar.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Nou program guvernamental: 20.000 lei, nerambursabil, locuitorilor din Moldova pentru branșarea la apă, canal, gaze

Vladimir Ionescu

Locuitorii din Moldova ar urma să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 20.000 pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din gospodării, precum și de… Mai mult

Europa

Ungaria nu poate restricționa vânzarea de terenuri către cetățeni din alte state membre – decizie CJUE

Iulian Soare

Restricţiile impuse de Ungaria cu privire la achiziţionarea de terenuri arabile de către cetățeni din alte state membre încalcă drepturile prevăzute de legislaţia europeană, a… Mai mult

Stiri

CCR a respins inițiativa cetățenească de alegere a primarilor în două tururi

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au respins marți inițiativa cetăţenească pe tema alegerilor primarilor în două tururi. Potrivit comunicatului oficial, motivul respingerii este legat de numărul de semnături… Mai mult

Europa

UE operaționalizează prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure din sezonul care urmează – șapte avioane și șase elicoptere vor… Mai mult

Europa

Consiliul UE / A fost interzisă utilizarea obiectelor de plastic de unică folosință

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat marți măsurile pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel… Mai mult

Stiri

Anton Anton: Nu văd care e problema dacă ne orientăm către gaze din import

Adrian N Ionescu

„Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e… Mai mult

Stiri

Radu Mazăre contestă condamnarea la nouă ani închisoare

Vladimir Ionescu

Radu Mazăre contestă condamnarea definitivă de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor fictive din Constanța, condamnare pentru executarea căreia a fost extrădat de Madagascar.… Mai mult