vineri

2 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 mai, 2013

Trei indicatori de pe tabloul de bord UE al riscurilor de dezechilibru macroeconomic se obțin prin raportarea stocului acumulat în timp la mărimea economiei, exprimată prin PIB.

România se conformează cerințelor la doi din acești trei indicatori, cu șanse minime de a se schimba calitativ ceva în viitorul apropiat. Valorile ”bune” sunt liniștitoare, departe de limitele cantitative impuse iar cea ”rea” greu de corectat.

Poziția investițională netă

Acest indicator descrie investițiile făcute de un stat în raport cu mărimea economiei proprii. Cu semnul plus apare un stoc pozitiv de investiții rezultat din fluxurile către exterior din care se scad fluxurile venite din partea investitorilor străini. Invers, cu semn negativ apar stocurile de investiții străine mai mari decât plasamentele proprii făcute în alte economii.


Fără alte comentarii, am considerat utilă prezentarea a trei grupe de țări, în ideea de a observa poziționarea față de nivelul recomandat la n ivelul Uniunii Europene, de intrare pe teritoriul negativ cel mult până la nivelul de -35% din PIB. Olanda am adăugat-o la ultima grupă dintr-un motiv special, evoluția constantă spre plus în criză, de la -6,0% în 2007, la +4,2% în 2008 și +36,2% în 2011.

Datoria privată

Obligațiile de plată asumate de sectorul întreprinderilor non-financiare, de gospodăriile populației și de instituțiile non-financiare în serviciul acestora formează datoria privată. Pragul de îndatorare impus sectorului privat a fost stabilit la 160% din PIB. Se consideră că la valori mai mari poate apare o amenințare pentru stabilitatea macroeconomică.

Îndatorarea privată iese de sub controlul direct al autorităților statului. Măsurile de temperare nu pot fi decât indirecte, pe calea politicilor monetare și fiscale, cu observația că eficiența depinde de transmiterea mai mult sau mai puțin deplină a acestora. Din nou am format trei grupe semnificative, cu observația că Olanda se atașează în altă parte decât la indicatorul precedent.

Datoria publică

În fine, cel mai cunoscut dintre cei trei indicatori de stoc ce apar pe tabloul de bord este datoria publică.


Aceasta include obligațiile de plată ale guvernului central, guvernelor statale ( în cazul statelor federale), ale administrațiilor locale și ale fondurilor de securitate socială. În funcție de cotația țării pe plan internațional, rezultă un efort perpetuu, mai mare sau mai mic, de plată a dobânzilor aferente.

Cazul Greciei fiind elocvent pentru problemele majore ce pot apare pe această cale. Nivelul considerat a face trecerea în zona de risc este de 60%. Totuși, majoritatea economiilor europene se situează peste acest prag iar evoluțiile nu sunt deloc încurajatoare. Variația acestui indicator este semnificativă pentru marile economii ale UE.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: