duminică

22 mai, 2022

Datoria publică sare pragul de 50% din PIB și activează măsurile din Legea responsabilității fiscal-bugetare

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 aprilie, 2022

Datoria publică a României a depășit, pe metodologie UE, pragul de 50% din PIB atât în ianuarie cât și în februarie 20222, reiese din datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), prag care impune schimbări importante de politici guvernamentale – în esență măsuri de reducere a acestei expuneri.

În ianuarie, datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei), reiese din documentele oficiale, în care se precizează că ”Datoria administrației publice conform metodologiei UE calculată pentru lunile Ianuarie și Februarie 2022 include și prefinanțarea din componenta de împrumut a PNRR”.

Cum s-a depășit pragul

Datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB după împrumuturile record contractate de stat în prima lună a acestui an, de circa 25,8 miliarde de lei, sumă ce include emisiunile pe piețele internaționale, precum și un avans de 9,7 miliarde de lei din componenta de împrumut pentru finanțarea Planului Național de Revenire și Reziliență (PNRR).


La această sumă s-au mai adăugat încă 17,8 miliarde de lei în februarie, lună în care Finanțele au ieșit din nou pe piețele financiare internaționale pentru a obține finanțare.

Totalul împrumuturilor administrației centrale a ajuns astfel la 43,6 miliarde de lei, echivalentul a 30% din sumele pe care statul trebuie să le împrumute în 2022 pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a ”rostogoli” datoria publică (a înlocui împrumuturile ce ajung la scadență cu noi credite).

Consecințele depășirii pragului de 50% din PIB

Depășirea bornei de 50% din PIB datorie publică atrage după sine o serie de consecințe, după cum reiese din Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Mai exact, dacă aceasta se situează peste 50% din PIB, dar sub 55% din PIB:

  • Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
  • programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
  • măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

Pe măsură ce ponderea crește, măsurile sunt și mai restrictive. Astfel, când datoria publică depășește 55% din PIB, dar se menține sub 60% din PIB, „Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”. Dacă datoria depășește 60% din PIB, Guvernul trebuie să anunțe un plan care va duce la reducerea sa cu 5% pe an.

PIB-ul s-ar putea să nu țină pasul cu datoria publică

Analiștii CFA România se așteaptă ca datoria publică să încheie anul la 54,1% din PIB, în vreme ce estimarea Guvernului de la începutul anului era de 49,8% din PIB.

Raportul datorie publică/PIB depinde de doi indicatori: nivelul necesarului de finanțare dintr-un an și nivelul creșterii economice. Primul este improbabil să scadă (doar în situația în care Guvernul ar reuși să încheie anul cu un deficit bugetar mai mic). De cealaltă parte însă, ritmul de creștere al PIB-ului ar putea fi puternic afectat de războiul din Ucraina și problemele de pe lanțurile globale de aprovizionare, care afectează activitatea economică a principalilor parteneri comerciali ai României.

Prognozele de creștere au fost abrupt revizuite de majoritatea economiștilor, acestea fiind cuprinse între 2% și 3% din PIB în prezent, cu cel puțin un punct procentual sub estimările de acum două-trei luni.

Necesar de finanțare de 145,4 miliarde de lei

Statul trebuie să împrumute în acest an suma de 145,4 miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța împrumuturile care ajung la scadență.

Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut, aspect ce va pune presiune pe bugetul public, mai exact pe dobânzile pe care România trebuie să le plătească lunar în conturi acestor împrumuturi.

În primele două luni din 2022, statul a plătit dobânzi în valoare de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,3% din PIB, în creștere cu 72,5% față de primele două luni din 2021, reiese din execuția bugetară la februarie.

Oficialii MFP pun creșterea pe seama contextului inflaționist ”manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Deci echivalentul a peste 110 miliarde euro.
    Fara sa ai o infrastructura( auto, feroviară ) decenta , fara să asiguri apa potabilă și canalizarea in toate comunele patriei, fara sa asiguri accesul la gazul metan ( pe care îl extragem ) nici măcar în procent egal cu Ungaria care îl importa.

    Și totuși , pe ce se toacă muntele asta de datorie daca autostrăzi nu sunt , cai ferate vai de capul lor , spitale unde se moare arși ?
    In pensii ( speciale , de servici, ) in salarii( bugetare) in contracte cu dedicație pentru clientela ?
    Nici fanarioții nu furau in halul asta. ☹️☹️

  2. „și activează măsurile din Legea responsabilității fiscal-bugetare”
    Anunturi de genul asta intra la fake news. Ce masuri au fost activate mai exact ?

    Deficit maxim la buget va continua inca cativa ani, cat timp o va permite piata, apoi va urma scenariul Grecia 2009 – 2010 fara interventia BCE :).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Deci echivalentul a peste 110 miliarde euro.
    Fara sa ai o infrastructura( auto, feroviară ) decenta , fara să asiguri apa potabilă și canalizarea in toate comunele patriei, fara sa asiguri accesul la gazul metan ( pe care îl extragem ) nici măcar în procent egal cu Ungaria care îl importa.

    Și totuși , pe ce se toacă muntele asta de datorie daca autostrăzi nu sunt , cai ferate vai de capul lor , spitale unde se moare arși ?
    In pensii ( speciale , de servici, ) in salarii( bugetare) in contracte cu dedicație pentru clientela ?
    Nici fanarioții nu furau in halul asta. ☹️☹️

  2. „și activează măsurile din Legea responsabilității fiscal-bugetare”
    Anunturi de genul asta intra la fake news. Ce masuri au fost activate mai exact ?

    Deficit maxim la buget va continua inca cativa ani, cat timp o va permite piata, apoi va urma scenariul Grecia 2009 – 2010 fara interventia BCE :).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: