duminică

22 mai, 2022

Cum calculează piața și investitorii dobânzile României și de ce ne țin campioni la costurile de împrumut

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 aprilie, 2022

Cu un nivel mediu al costurilor de împrumut de 6,2% în martie, România continuă să conducă clasamentul european al statelor care plătesc cele mai mari dobânzi pentru finanțarea datoriei publice și deficitului bugetar, reiese din datele publicate de Eurostat.

Motivele pentru care România se împrumută la cele mai mari costuri constau în elementele care compun aceste costuri – socoteli pe care piețele și investitorii individuali în bondurile românești și le fac atunci când împrumută România.

Mai jos, facem un inventar al acestor elemente care configurează ecuația celei mai mari dobânzi din UE.


Înainte de aceasta, să privim la clasamentul european, fixându-ne pe câteva state:

Sursă: Eurostat

Evoluția dobânzilor la titlurile de stat este influențată de evoluția mai multor indicatori-cheie, indicatori la care în România s-au deteriorat înainte de evoluția războiului.

5 elementele luate în calcul la rata dobânzilor

1 – Rating – la limita recomandată investițiilor

Rating-urile acordate de marile agenții internaționale sunt luate în considerare de investitori în momentul în care decid să plaseze bani într-un anumit stat, acestea reflectând în general destul de corect poziția unui stat. România are, alături de Bulgaria și Ungaria, cele mai slabe calificative din regiune, aflându-se pe ultima treaptă recomandată investițiilor.

Perspectiva în cazul României este însă negativă. Agenția Fitch, spre exemplu, explica în decizia recentă de menținere a rating-ului la ”BBB-” cărțile în favoarea României: apartenența la UE și fluxurile de capital ce derivă din această.


”Specificul” local au tras în cealaltă parte balanța. Fitch a avertizat asupra nivelului ridicat al deficitelor bugetare și de cont curent, peste cele din regiune, asupra istoricului ”slab” de consolidare fiscală, asupra rigidității bugetare care face dificile corecțiile și asupra poziției netă de debitor extern.

Perspectiva negativă reflectă „incertitudinea cu privire la implementarea politicilor menite să reducă dezechilibrele fiscale structurale pe termen mediu, precum și impactul războiului din Ucraina și a crizei energetice asupra performanței economice, fiscale și externe a României”, se arată în raport Fitch.

2Poziția fiscal-bugetară

Poziția fiscal-bugetară, precum și poziția internațională a unui stat reprezintă repere importante în determinarea dobânzilor.

În ceea ce privește deficitul bugetar, România a înregistrat cea mai mare diferență din regiune între veniturile și cheltuielile statului ultimii ani.

Cum deficitul bugetar se adaugă anual la datoria publică și capacitatea unui stat de a se finanța local este limitată de dimensiune sectorului financiar local (redusă în cazul României), creșterea acestui indicator reprezintă un semnal de alarmă.

Mai mult, un studiu asupra costurilor de împrumut realizat în rândul statelor OECD în perioada 1960-2002 a arătat că randamentele la titlurile pe zece ani au crescut cu peste 180 de puncte de bază în anii în care deficitul fiscal primar s-a extins cu mai mult de 1,5 puncte procentuale din PIB, respectiv un punct procentual din PIB timp de doi ani consecutivi.

3- Deficitul de cont curent

România nu mai este singura țară din regiune care înregistrează deficit de cont curent, este țara cu cel mai ridicat nivel al acestuia.

Fitch se așteaptă ca deficitul de cont curent al României să ajungă, în medie, la 6,8% din PIB în 2022-2023, în scădere față de nivelul maxim al ultimilor 13 ani înregistrat în 2021, de 7% din PIB. Media statelor cu rating „BBB” este de 1% din PIB.

4- Inflația – efectele de runda a doua s-au instalat

Dobânzile la care se împrumută un stat mai sunt influențate de nivelul inflației. Reluarea activității economice, războiul și blocajele de pe lanțurile globale de aprovizionare au dus la creșteri accelerate ale prețurilor peste tot în lume, dar în special în regiune.

În România, rata anuală a inflației a crescut până la 10,15% în luna martie, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Cel mai mult au crescut prețurile la gazele naturale (46,49%), combustibil (34,16%), cartofi (36,5%) și ulei (32,3%).

Prețurile de consum din luna martie au crescut cu 1,9% față de luna anterioară, specialiștii avertizând în martie s-au instalat efecte puternice de runda a doua, scumpirile la alimente depășindu-le pe cele din energie.

“Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflație mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul doi, și a luat luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României (BNR).

5- Dobânda de politică monetară

Evoluția inflației este relevantă deoarece influențează deciziile de politică monetară ale băncilor centrale, în special ratele de referință, cele care ”dau tonul” dobânzilor din piață.

Dobânda-cheie din România a urcat la 3%, sub nivelul din regiune.

Dobânzile la care se împrumută un stat mai sunt influențate, indirect, de marile mișcări de capital din lume, respectiv de politicile monetare practicate de băncile centrale ale marilor economii. Cum Rezerva Federală din SUA a anunțat creșterea dobânzilor, investitorii se retrag către dolar, o monedă mai sigură decât leul românesc, spre exemplu.

Costurile efective ale dobânzilor – exemple

România plătește miliarde de euro anual pentru dobânzile la creditele contractate – fie pentru rostogolirea datoriilor vechi, fie pentru noile împrumuturi.

De exemplu, în 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.

În ianuarie și februarie anul acesta, guvernul a plătit 1 miliard de euro dobânzi – numai în 2 luni – în creștere cu 75% față de aceeași perioadă din 2021.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: