vineri

29 martie, 2024

14 aprilie, 2022

Ieri, în Camera Deputaților, a fost votată la foc automat și aproape în unanimitate (269 „pentru”, 10 „contra”), o inițiativă mai veche, inclusă însă și în programul prezentat recent – Sprijin pentru Romania, lege prin care se extinde tratamentul constructorilor/producătorilor de materiale de construcții și în agricultură/ industria alimentară:

– salariul minim crește de la 2550 lei, la 3000 lei;

– angajații sunt scutiți de plata CASS 10% (dar rămân asigurați) și a impozitului pe venit;


– contribuția la pilonul II (3,75% din 25%) devine opțională (la constructori nu e), astfel încât CAS poate scădea la 21,25%.

Legea nu a fost încă promulgată, dar nu cred că este de așteptat ca Președintele să nu facă asta, ținând cont de votul în bloc „pentru” al PSD (care e și inițiator), PNL, UDMR.

Haideți să vedem ce înseamnă asta.

  1. Cresc costurile pentru producătorii din agricultură și industria alimentară, ceea ce evident că va pune presiune pe creșterea prețurilor alimentelor, suplimentar față de presiunea deja imensă pusă de creșterea prețurilor la energie.  În plus, creșterea salariului minim va pune presiune și pe creșterea salariilor angajaților care au acum salariul în jurul a 3.000 de lei…

Spun acest lucru pentru că, din păcate, o foarte mare parte din salariile în plată sunt la nivelul salariului minim. Pentru producători, creșterea de 450 lei înseamnă o creștere a costurilor salariale de 17,5%. Creșterea valorii tichetelor de masa va adăuga la această creștere încă vreo câteva procente.

  • Scad veniturile la buget, crescând deficitul și, deci, nevoile de finanțare ale Finanțelor. În nota de fundamentare se vorbește de 2,4 miliarde de lei pentru 11 luni din anul 2022, dar suma mi se pare subestimată semnificativ, având în vedere sfera de aplicare (producție de cereale, producție de legume și fructe, creșterea animalelor și păsărilor, fabrici de pâine, zahăr, ulei, de mezeluri, etc).

Să nu uităm că datoria publică a depășit 50% din PIB, iar Finanțele se împrumută din ce în ce mai greu și mai scump pentru a finanța deficitul.

  • Va crește presiunea pe inflație, veniturile suplimentare rezultate din creșterea salariului minim și eliminarea impozitului pe venit și a CASS se vor duce direct în consum și e puțin probabil ca oferta să urmeze în același ritm creșterea cererii.
  • Va crește deficitul comercial, creșterea consumului se va face în special pe seama importurilor (stimulate și de un leu din ce în ce mai supra-apreciat), fiind greu de crezut că producția internă va putea crește, cel puțin pe termen scurt.

Sună rău ? Să continuăm cu lucrurile cu adevărat grave :

  • Blocarea, atât a PNRR cât și a Fondurilor de Coeziune (miliardele acelea multe de la UE pe care ne tot facem planuri). Atât Regulamentul 2021/241 – PNRR (art. 10) cât și Regulamentul 2021/1060 (art. 19.7) – Fondul social plus, Fondul de coeziune, etc., conțin următoarea prevedere : «Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul decide că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a‑și corecta deficitul excesiv».

Să nu uităm că România este deja (din 2019) în procedura de deficit excesiv, procedură care nu a dus la sancțiuni, exclusiv datorită crizei Covid. De asemenea, să nu uităm și că în PNRR, România și-a asumat un calendar de reducere a deficitului extrem de ambițios, de la aproximativ 7% în 2021, la 2% în 2025, iar în 2022 deja pare că suntem departe de obiectivul asumat, de 5,8% PIB.

Or, începerea efortului de reducere a deficitului cu o creștere a acestuia, ca urmare a unei decizii politice și nu a efectelor vreunei crize (care există și e uriașă: războiul din Ucraina) nu dă deloc un semnal de seriozitate a decidenților noștri politici, dimpotrivă!

  • Blocarea PNRR poate veni nu numai din ratarea țintelor de deficit (care poate fi ajustat rapid printr‑o măsură de creștere a TVA, precum în 2010 sau pur și simplu prin blocarea sumelor destinate investițiilor, soluție deja folosită în trecut), ci și prin faptul că, în PNRR ne-am asumat eliminarea graduală a scutirilor existente și reducerea tratamentelor privilegiate pentru anumite categorii de contribuabili. Cam cum cred decidenții noștri politici că se va vedea începerea eliminării scutirii prin introducerea unei noi scutiri ???
  • „Junk”. Da, gunoi ! Deja România se împrumută la niște costuri uriașe (>6%), dar măcar se poate împrumuta datorită faptului că încă avem Investment Grade de la agențiile de rating. O singură treaptă de downgrade (de care am fost de câteva ori foarte aproape, în ultimii ani) din partea lor și ratingul nostru intră în categoria Junk/Gunoi, ceea ce va crește masiv dobânzile (pare că nu mai contează costul, pentru populisme de tot felul), dar, mai ales, va limita extrem de mult disponibilitatea acestor împrumuturi.

Recomand o lectură atentă a rapoartelor recente ale acestor agenții. Se va vedea că decizia lor de a menținea ratingul este motivată aproape strict politic, nu economic. Justificarea fiind, în principal, încrederea că ne ținem de un anumit calendar de reforme și de investiții. Riscul ca un derapaj ca cel despre care vorbesc acum (o nouă scutire, pentru câteva sute de mii de angajați) să ducă la pierderea Investment Grade există, dar pare că PSD/PNL/UDMR și l-au asumat, probabil mizând pe încă o decizie politică (ceea ce nu ar prea trebui să existe la agențiile de rating), ca urmare a războiului din Ucraina. Mai mult ca sigur însă că un downgrade va urma imediat oricărui semnal cu privire la o posibilă suspendare a PNRR, generată de evidenta încălcare a obligației de a elimina gradual scutirile.

Dacă, la această problemă, adăugăm și restul „ajutoarelor”: costurile asumate cu plafonarea prețurilor la energie și blocarea investițiilor în producția de energie/gaze prin supraimpozitare, dimensiunea problemelor generate de populismul care pare a nu mai avea limite, devine imposibil de gestionat, iar o criză de proporții, din ce în ce mai greu de evitat…

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: