Cum se formează un Buget: România vs. Polonia, Cehia și Germania. Principalele surse de venituri

România se remarcă la nivel european prin prisma unui buget public foarte modest raportat la PIB, ale cărui venituri ”curente”, respectiv încasările de taxe, impozite și contribuții, sunt, ca procent din PIB, cele mai reduse din UE.

O analiză a veniturilor care alcătuiesc bugetele altor state, cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al României – totul comparat cu al unei țări ca Germania – sugerează că nu există o ”rețetă” europeană.

Polonia, spre exemplu, colectează TVA mai mare ca procent din PIB decât Germania, în vreme ce Cehia are venituri însemnate din impozitarea importurilor.

La nivelul anului 2020, România se poziționa peste Cehia și Germania doar în privința veniturilor de la categoria ”alte taxe aplicate produselor”, care conform metodologiei europene se referă la accize, taxe de timbru, taxe aplicate autoturismelor etc.

(Citiți și: ”4 elemente care răstoarnă socotelile pe 2022 și reconfigurează Bugetul”)

Germania, pe de altă parte, încasează sume foarte ridicate din taxarea veniturilor și profiturilor cetățenilor respectiv companiilor, aproape 13% din PIB, de peste trei mai mult, ca procente, decât România, spre exemplu.

Guvernul și-a asumat în contextul implementării PNRR o reformă a sistemului de taxare, care să sprijine consolidarea finanțelor publice, respectiv reducerea deficitului bugetar către ținta de 3% din PIB și are și de ce: e statul membru UE care se împrumută la cele mai mari dobânzi.

Specialiștii au atras atenția că nu nivelul taxării din România este întotdeauna motivul principal al încasărilor foarte reduse la buget.

România – o colectare foarte slabă

Un exemplu concludent în acest sens este gap-ul de TVA, respectiv diferența dintre sumele ce ar trebui colectate la buget și sumele încasate efectiv. Cu un deficit de încasare a TVA de 34,9%, respectiv 7,4 miliarde de euro, România conducea în 2019 clasamentul statelor cu cele mai păgubite bugete publice.
Pe locul al doilea, la mare distanță, se afla Grecia, cu un gap de TVA de 25,8%, potrivit datelor Comisiei Europene.

Mai mult, România s-a clasat pe locul trei la nivel european în privința creșterii acestui deficit față de anul anterior. Cele mai mari creșteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) și România (+2,3 puncte procentuale).

În cazul că România ar reuși să reducă spre zero acest gap, încasările din TVA le-ar depăși, în valoare absolută, pe cele ale Cehiei.

Excepțiile care sabotează bugetul

Impozitarea companiilor reprezintă doar unul dintre domeniile asupra cărora specialiștii au atras atenția.

La ora actuală, toate companiile din România cu o cifră de afaceri de sub un milion de euro sunt considerate microîntreprinderi și sprijinite de guvern, în sensul în care datorează un impozit de 1% pe cifra de afaceri și nu un impozit de 16% pe profit.

Datele oficiale arată însă că dintre cele circa 585.290 de companii care au depus bilanțuri în 2020, 94,9% aveau o cifră de afaceri de sub un milion de euro, deci erau plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Având în vedere că acestea au realizat afaceri cumulate de circa 51 de miliarde de euro rezultă că au plătit circa 0,5 miliarde de euro impozit la stat, echivalentul a 2,55 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, 95% din economie a plătit impozit pe venit de 0,2% din PIB.

***